Modificări la amalgamarea voluntară: Guvernul stabilește un nou mecanism pentru finanțarea infrastructurii în localitățile comasate. Circa 3,49 miliarde de lei au fost planificați pentru 161 de proiecte

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), în comun cu Cancelaria de Stat, a elaborat un proiect de hotărâre care aduce modificări la metodologia de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT), aprobată anterior în 2023. Potrivit autorităților, noua inițiativă instituie un cadru clar, unificat și riguros pentru gestionarea și utilizarea Fondului de amalgamare voluntară, cu un accent pe valorificarea stimulentului financiar destinat dezvoltării proiectelor de infrastructură. Proiectul se regăsește pe agenda ședinței Guvernului din 12 noiembrie.

Rolul Agențiilor de Dezvoltare Regională

Printre noutățile structurale se numără gestionarea partajată a resurselor Fondului de amalgamare de către Cancelaria de Stat, MIDR și Ministerul Finanțelor. Totodată, competența de alocare a stimulentului pentru infrastructură este atribuită MIDR, care va opera prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia).

Pentru coordonarea eficientă a procesului, se va institui „Comisia de coordonare”, formată din reprezentanți ai MIDR, ADR și Cancelariei de Stat, organism responsabil de examinarea rapoartelor și elaborarea listei consolidate a proiectelor propuse spre finanțare.

O procedură în patru etape pentru evaluarea proiectelor

Proiectul introduce o procedură de prezentare, evaluare și aprobare a proiectelor de infrastructură, structurată în patru pași:

1. Lansarea procesului: Informarea UAT-urilor amalgamate și organizarea sesiunilor de instruire de către ADR-uri.
2. Depunerea proiectelor: Beneficiarii depun dosarele însoțite de decizia consiliului local (adoptată în baza avizului grupului de lucru comun) și documentația tehnică disponibilă.
3. Evaluarea proiectelor: ADR-urile realizează verificarea administrativă, tehnică și financiară (inclusiv respectarea normelor de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități), după care Comisia de coordonare validează lista finală.
4. Aprobarea planului de finanțare: Listele de proiecte și sumele aprobate sunt incluse în planul anual de finanțare prin ordinul ministrului de ramură.

Două modalități de implementare, adaptate experienței locale

Conform proiectului, pentru a asigura succesul investițiilor, mecanismul introduce două modalități distincte de realizare a proiectelor, în funcție de experiența demonstrată a primăriei selectate drept centru administrativ:

• Modalitatea I (Implementare directă): Aplicată UAT-urilor care au implementat în ultimii 5 ani cel puțin un proiect de investiții capitale (în valoare de minimum 50% din noul proiect) și dispun de personal specializat în achiziții publice. Primăria acționează ca autoritate contractantă, iar ADR verifică documentele și facilitează transferul banilor direct în contul local.
• Modalitatea II (Implementare prin parteneriat cu ADR): Dedicată localităților care nu dețin o astfel de experiență. În acest caz, ADR preia rolul de autoritate contractantă (organizează licitațiile, administrează contractele și achită lucrările), urmând ca la final să transmită investiția realizată în gestiunea APL.

Domenii eligibile și durabilitatea investițiilor

Mijloacele financiare din Fond vor fi utilizate pentru investiții capitale și reparații în domenii esențiale precum: drumuri locale și poduri, sisteme de apă și canalizare, iluminat public și eficiență energetică, infrastructură socială (școli, grădinițe, instituții medicale și culturale), managementul deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Autoritățile locale beneficiare își asumă obligația de a asigura durabilitatea investițiilor pe o perioadă de cel puțin 5 ani, alocând anual resurse pentru întreținerea și operarea bunurilor create, care vor constitui proprietate publică locală.

Prin acest nou regulament, Guvernul își propune să debirocratizeze procesul, să ofere predictibilitate financiară și să garanteze că cele peste 160 de proiecte estimate pentru comunitățile amalgamate vor genera un impact social real și o dezvoltare regională echilibrată.

Impactul financiar și numărul de proiecte planificate

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, implementarea procesului de amalgamare voluntară a localităților va implica cheltuieli de la bugetul de stat, prin intermediul Fondului de amalgamare voluntară. Potrivit estimărilor, pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii în unitățile administrativ-teritoriale amalgamate vor fi necesare aproximativ 3,49 miliarde de lei. Banii ar urma să fie repartizați pentru finanțarea a 161 de proiecte de infrastructură. Cheltuielile sunt planificate în mod egal pentru anii 2027 și 2028, urmând să fie valorificată câte 50% din suma totală în fiecare an.

În document se precizează că pentru perioada 2029–2030 nu sunt estimate, la etapa actuală, cheltuieli aferente acestei componente. Repartizarea etapizată este justificată prin caracterul multianual al proiectelor, care presupun evaluarea și aprobarea acestora, elaborarea documentației, organizarea licitațiilor, contractarea și executarea lucrărilor.

Alocațiile necesare urmează să fie prevăzute în bugetul de stat pentru anii 2027–2028, iar cuantumul finanțării pentru fiecare unitate administrativ-teritorială amalgamată va fi stabilit conform metodologiei aprobate de Guvern. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ar urma să consulte Ministerul Finanțelor cu privire la lista proiectelor și calendarul estimativ al plăților, pentru a evita concentrarea cheltuielilor într-un interval scurt și pentru a corela alocațiile bugetare cu ritmul efectiv de implementare a proiectelor.

Totodată, autoritățile notează că procesul ar putea necesita consolidarea capacităților administrative și instituționale ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și ale Agențiilor de Dezvoltare Regională, în special pentru coordonarea, gestionarea și monitorizarea proiectelor. Eventuala suplimentare a personalului și costurile aferente nu au fost deocamdată cuantificate, acestea urmând să fie evaluate în funcție de volumul activităților, complexitatea proiectelor și capacitățile instituționale existente.