• Medic: „Sper să nu ajungem la experiența celor din Italia, care erau nevoiți să aleagă cui vor acorda tratament și cui doar îngrijiri paliative”

    Medic: „Sper să nu ajungem la experiența celor din Italia, care erau nevoiți să aleagă cui vor acorda tratament și cui doar îngrijiri paliative”
    Sursa foto: viamed.md/ Captură ecran canal2
    vizualizări
    11 iunie 2020 | 08:20
    • Ion Chesov este prim vice-președinte al Societății de Anesteziologie și Reanimatologie din R. Moldova, director administrativ Fundația Medicală „Valeriu Ghereg” și directorul clincii universitare de Anesteziologie și Reanimatologie „Valeriu Ghereg”. 
    • Medicul spune că deși situația pandemică se agravează pe zi ce trece în R. Moldova, încă speră să nu se ajungă la cazuri în care să fie nevoie de triajul pacienților, după exemplul Italiei.
    • Totodată, punctează că situația medicilor ce lucrează în secții cu pacienți infectați de COVID-19 și așa dificilă, acum devine și mai complicată – paturile din spitale sunt arhipline, numărul de contaminări crește, iar între timp, deși afară e foarte cald, medicii nu au voie să conecteze aerul condiționat, nu au acces la apă sau baie, cât se află în zona roșie.
    • În același timp, subliniază că pacienții gravi sunt imprevizibili – situația acestora se poate agrava de la o oră la alta. De asemenea, Ion Chesov spune că nu vede semnale pozitive privind sfârșitul luptei cu COVID-19. Dimpotrivă, R. Moldova ar putea să intre în al doilea val, fără să fi ieșit bine din primul.

    Dle Chesov, care este acum situația în secția de Terapie Intensivă (TI), când atât de multă lume devine sceptică în raport cu numărul cazurilor de infectați sau, în genere, în raport cu existența virusului? 

    – La drept vorbind, noi suntem destul de dezamăgiți de toate aceste idei, răspândite acum atât de activ, precum că virusul nu ar exista și ar fi o invenție a cui doriți, inclusiv a personalului medical, de parcă nu am avea cu ce ne ocupa și ne echipăm ca să facem un pic de teatru. Din păcate, acest virus există și, din păcate, atunci când ajunge pacientul la TI, în marea majoritate a cazurilor, nu prea avem instrumente efective cu care să-l ajutăm. În ultimele zile, urmărim cum numărul celor infectați tot crește și s-ar părea că nu este o tendință de scădere a cazurilor noi depistate, toate secțiile de Terapie Intensivă despre care eu știu că lucrează cu pacienți COVID sunt practic arhipline – și la Institutul de Medicină Urgentă, și la Spitalul Clinic Municipal Nr. 1, și la Spitalul Clinic Nr. 2. Azi, toate posibilele paturi sunt ocupate cu pacienți ce au COVID și asta îngrozește, în contextul în care este clar că pacienții vin la TI nu pentru o zi sau două. Numărul celor contaminați crește, iar asta înseamnă că pacienții tot vin și vor fi tot mai mulți cu forme grave, iar în ce condiții să îi tratăm pe toți rămâne o întrebare deschisă. 

    Ce se va întâmpla în spitale când nu vor mai fi deloc paturi pentru noii pacienți?

    – Eu sper ca noi să nu ajungem la experiența celor din Italia, care erau nevoiți să facă un triaj dur, în termeni de cui acordăm asistență și tratament și cui suntem nevoiți să acordăm doar îngrijiri paliative, pentru că la ei sistemul nu mai putea face față și nu mai avea resurse ca să le distribuie tuturor pacienților infectați. 

    Ați spus mai devreme că nu mai sunt instrumente cu care să ajutați persoanele infectate. Despre ce fel de instrumente este vorba? 

    – Noi, de fapt, nu avem niciun tratament demonstrat că ar putea avea efect antiviral în cazul COVID-19. Toate recomandările care există acum de a utiliza unul sau alt preparat antiviral la pacientul cu COVID, vin cu notificarea de a fi utilizate doar în cadrul studiilor clinice, pentru că, de altfel, eficiența lor nu este demonstrată încă și noi toți suntem în fața situației când nu avem un tratament efectiv demonstrat, fiind nevoiți să căutăm posibile combinații sau noi formule medicamentoase, care ar putea să ne ajute, sau care anterior nu au fost utilizate pentru tratamentul coronavirusului și acum se încearcă să fie aplicate, în speranța că vor ajuta. La fel, sunt și acele terapii adjuvante care au generat la început multe speranțe, iar acum trebuie să vedem dacă acele speranțe inițiale vizavi de eficiența acestor tratamente se vor adeveri – vorbesc despre aceeași plasmă de la pacienții convalescenți, care la început era privită optimist, dar în raport cu utilizarea căreia, pe parcurs, au apărut multe aspecte nerezolvate.   

    Probabil, toți am obosit, într-o anumită măsură, să discutăm despre coronavirus, însă medicii în special. Cum se descurcă colegii dvs. în perioada asta? 

    – Toți colegii mei sunt obosiți și fizic, și moral. Mai ales moral, pentru că din păcate, cetățenii noștri nu prea înțeleg sau nu vor să accepte faptul că există riscuri serioase legate de COVID-19 și nu respectă recomandările vizavi de protecția personală. Atunci când vezi atârnarea aceasta neserioasă și creșterea numărului de contaminați, știind că există pe de altă parte, necesitatea de a merge zilnic la muncă, pentru a ajuta pacienții care sunt deja COVID pozitivi, fiind nevoit să porți aceste echipamente de protecție care fac munca extrem de dificilă – întrucât este cald și nu poți avea acces la apă, nu poți avea acces la camera sanitară, sigur că ești dezamăgit. Acum, în săli nu e voie să pornești aerul condiționat, pentru că poate duce la răspândirea virusului acolo unde spațiile sunt închise. Totodată, când părăsești aceste săli și mergi acasă, vezi oameni cărora nu le pasă și se poartă ca de obicei, iar mâine ajung pe patul de spital. Mâine, ei sunt oamenii de care trebuie să ai grijă, pe care trebuie să-i tratezi, dar care azi sunt iresponsabili și chiar poate, pe undeva, impertinenți. Ei nu vor să audă un mesaj simplu: acest virus există și fără eforturi din partea fiecăruia, pandemia nu se va opri nici azi, nici mâine, nici peste o săptămână și nici peste o lună, din păcate. 

    Câți din colegii dvs. mai merg pe acasă, își mai văd familiile? Știu că o parte au rămas în niște spații oferite un ONG, pentru a-i proteja de cei dragi. 

    – Da, noi cooperăm cu „Ave Copiii”, chiar de la începutul pandemiei în R. Moldova și acolo au fost cazați pe toată perioada pandemiei permanent de la 8 la 15 colegi de-ai noștri – cei care chiar nu puteau merge acasă. Alți colegi continuă să meargă acasă – cei care nu au copii mici sau nu au părinți ori apropiați cu careva patologii concomitente și pentru care ei ar putea să devină un factor de risc. Se mai practică și lucrul în ture – atunci când cineva din colegi lucrează o lună cu pacienții COVID, apoi iese din acea zonă și lucrează cu alți pacienți, fiind substituit de alt grup de colegi, care fac și ei tura pentru o lună. Este greu, așa cum orice despărțire e grea. Și deși există acum aceste noi tehnologii informaționale, comunicarea la distanță cu apropiatii nu o poate substitui pe cea față-n față. Unii din colegi au posibilitatea să continue munca în zona COVID și totodată să meargă acasă, respectând anumite reguli de protecție. 

    Din câte am înțeles, Fundația „V. Ghereg” a început să caute echipamente cu mult înainte ca autoritățile de la noi să ia măsuri. Cum a  început totul și de ce ați decis singuri să căutați resurse pentru a vă proteja? 

    – Câteodată, știți cum se spune în rusă – „спасение утопающих дело самих утопающих” („Salvarea celor pe cale de a se îneca este problema celor pe cale de a se îneca”, trad. aprox. din rusă, cu ideea că trebuie să te salvezi singur). Conștientizând că la noi autoritățile cam des întârzie cu unele decizii și când devenise evident că noi nu vom scăpa de problema COVID-19, întrucât devenea tot mai prezentă pe glob, am încercat să ne pregătim și să-i ajutăm pe colegii noștri de la TI să se pregătească, ca să facă față primilor pacienți care ajung acolo, lucru care era inevitabil. Din păcate, noi nu am putut să îi ajutăm și să contribuim cumva la pregătirea colegilor din alte domenii, fiind nevoiți să ne focusăm exclusiv pe cei de la TI. 

    Cum vi s-au părut măsurile luate de autorități în perioada asta? Ce s-ar fi putut face ca situația să fie azi un pic altfel? 

    – Cred că mai întâi de toate trebuiau să încerce să comunice cu noi, cu toți cetățenii, nu doar cei din sectorul medical, mai deschis și să ne dea mesaje mai clare. Din păcate, în acea perioadă, la început de pandemie, știam mai bine ce se întâmplă în alte țări, decât planurile pentru viitorul apropiat din sistemul național de sănătate. Chiar dacă unele persoane publice veneau în conferințe dimineața și seara, era adesea foarte vag pentru mine personal să înțeleg ce se dorește, unde mergem, ce se face, care sunt planurile de rezervă dacă eșuăm într-un început sau altul. Eu cred că nouă ne-a lipsit foarte mult comunicarea și puțin am înțeles din ce au vrut să facă autoritățile, care erau obiectivele, ce urmăreau să facă. Poate, POATE, se gândeau să facă ceva mai devreme, să ia măsuri la timp, dar despre ele am aflat cu întârziere, astfel încât mie mi se crea impresia că nu prea se face nimic sau cei care fac nu înțeleg ce fac, de fapt, ori nu au o viziune. Am senzația că ne-a lipsit o echipă de manageri pentru situații de criză, care ar fi putut face față situației respective. 

    Plus că autoritățile se cam contrazic și acum în declarații…

    – Exact. Era dificil să înțelegi ce se dorește și cum, încotro mergem. Am senzația că poate și unele acțiuni erau întreprinse la timp, dar nouă ni se comunica cu întârziere. Am fost martorii unor decizii care schimbau repede și erau neclare, pe deasupra. Eu înțeleg că în situații de urgență lucrurile se schimbă rapid, dar probabil sunt aspecte care puteau fi prevăzute – să știm că în cazul A facem asta și în cazul B – cealaltă, să se știe unde mergem, ce se dorește, care sunt așteptările și la ce putem spera. 

    Astăzi, în R. Moldova sunt înregistrate peste 300 de cazuri grave. Ce se întâmplă cu acești pacienți? 

    – Toți acești pacienți sunt absolut imprevizibili. Unii au o înrăutățire a stării, iar asta e o chestiune de câteva ore. Alții au o evoluție trenantă de câteva zile. Unii stagnează, pur și simplu. Practic, este imposibil de prezis cine dintre pacienți se va ameliora și va merge pe calea recuperării și cine va avea o evoluție mai puțin favorabilă. Din ceea ce discutăm cu colegii din exterior, practic acum e imposibil să prezicem care din pacienții ajunși la terapie intensivă vor avea o evoluție pozitivă. Se încearcă să se găsească acei parametri și indicatori care ar fi sugestivi pentru o evoluție pozitivă, dar cu certitudine la moment cunoaștem doar câțiva parametri care sunt sugestivi pentru o evoluție negativă a pacientului. Din păcate, despre acești pacienți de la TI, trebuie să recunoaștem că nu vor reuși cu toții să scape. 

    Câți din pacienții de la TI părăsesc secția fiind în viață? 

    – Ceea ce pot să vă spun acum cu certitudine e că numărul de pacienți care mor la noi în țară este alarmant. Din punctul meu de vedere, dacă am sta să raportăm numărul populației R. Moldova la numărul de decese, am vedea că situația este îngrijorătoare. 

    Credeți că va crește și mai mult numărul persoanelor infectate, după ce a fost marcat Paștile Blajinilor? 

    – Vorbind în termeni seci, noi suntem martorii unui număr tot mai mare de infecții în R. Moldova. Și statisticile vorbesc clar că până la 10% din cei care se infectează fac forme grave și cei care forme grave au un risc de a deceda de până la 60%. Mai mulți oameni infectați înseamnă mai multe forme grave și deci risc mai mare de decese. Din păcate, cred că la noi va crește numărul de decese, așa cum crește numărul celor contaminați, chiar dacă asta sună poate prea disperat și pesimist. 

    Pagina Fundației „V. Ghereg” spune „Țara are nevoie de Terapie Intensivă”. Chiar atât de gravă e situația azi?

    – Țara are și va avea nevoie de Terapie Intensivă, pentru că Terapia Intensivă este ultima verigă în cadrul oricărui sistem de acordare a asistenței medicale. Și TI din țara noastră, dacă am sta să o comparăm cu cele din țările de Vest, rămâne mult în urmă. Cert e că e nevoie de înzestrarea terapiilor intensive, odată cu reforma spitalelor. Este un proces care va dura, dacă cineva va dori să meargă pe această cale. Cu siguranță nivelul nostru de dezvoltare a serviciilor de TI lasă mult de dorit, comparativ cu standardele înainte la moment.

    Cu reformele e mai dificil, întrucât la noi se schimbă miniștrii destul de des… 

    – La noi, din păcate, orice ministru care a avut curajul să înainteze o reformă spitalicească și-a semnat în aceeași zi și sentința de demisie. Probabil, e nevoie de o comunicare foarte bine pusă la punct cu societatea civilă ca și aceasta să înțeleagă care sunt dezavantajele sistemului spitalicesc pe care-l avem la ora actuală și de ce e nevoie de reformat, iar acest lucru trebuie privit nu doar prin prisma promisiunilor electorale, ci și printr-un unghi pragmatic, al acelor nevoi care există în țara noastră. 

    În opinia dvs., când se va sfârși criza cauzată de coronavirus în R. Moldova? 

    – Eu nu văd acum punctul când vom putea spune că am ieșit din asta. Cel puțin, colegilor le-am spus că încă câteva luni vom avea foarte mult de muncă la TI.  

    Se vehiculează că în toamnă ar putea începe al doilea val. Cum vom face față?

    – Frica mea este că până la toamnă noi nu vom reuși să ieșim nici din primul val. Dacă am sta să comparăm cum s-au petrecut lucrurile în China sau Italia, ei avut într-o perioadă scurtă un număr foarte mare de cazuri, după care numărul a început să scadă. Noi suntem într-o ascensiune continuă – mai lentă, nu de o asemenea anvergură, dar constant suntem într-o pantă de ascensiune și acesta e primul val abia. Mă tem că dacă și va fi un al doilea val în toamnă, noi vom trece în acesta poate că și fără a simți diferența. 

    Dar, raportând la alte țări, credeți că teste se fac suficiente la noi?

    – Eu cred că ar fi fost nevoie de mai multe teste. Mă bucur că cel puțin în unele instituții medicale, de care eu știu, a început testarea colaboratorilor medicali, iar asta va contribui la depistarea precoce a unui număr de cazuri de contaminare a lucrătorilor medicale și, respectiv, la limitarea răspândirii acestei infecții. 

    Prin intermediul Fundației, ați lansat mesajul că aveți nevoie de echipamente de suport a pacienților critici infectați cu COVID-19. Cine și cum a reacționat la acest mesaj?

    – Au reacționat persoane fizice, dar și juridice. Ei au contribuit în măsura în care au putut la ceea ce face Fundația atât pentru suportul pacienților, cât și a personalului medical. Din ceea ce am adunat, s-a procurat alimentație, consumabile și produse de igienă pentru pacienți. La fel, s-au procurat și echipamente de protecție pentru personalul medical. 

    Multe persoane nu înțeleg de ce se spune că pacienții care au alte afecțiuni, mor de coronavirus. Ați putea veni cu o explicație?

    – COVID-19 contribuie la agravarea stării pacienților, inclusiv la agravarea parcursului acelor boli cronice pe care le au ei și dacă e să vorbim de un pacient cu diabet zaharat, obezitate sau hipertensiune, atunci ei ar putea duce un mod de viață acceptabil încă mulți ani înainte, dacă acum nu ar interveni infecția cu COVID-19, care le epuizează rezervele fiziologice într-o perioadă foarte scurtă. Fără această infecție, pacienții respectivi ar putea să ducă un mod de viață acceptabil și confortabil încă mult timp. Însă, în prezența COVID, unii din ei se epuizează și se sting. 

    În spațiul public, se puncta că încep să fie atestate mai des decese și printre persoane mai tinere de 70-80 de ani…

    – Nimeni nu este total protejat, nici cei de 60, 40 sau chiar 20 de ani. Această infecție e la fel de riscantă pentru orice vârstă. Da, decese mai frecvente sunt printre cei care au peste 60 de ani, dar mor și persoane mai tinere. 

    Ce mesaj ați avea acum pentru cetățenii care pun la îndoială existența virusului?

    – Mesajul meu către cetățenii noștri ar fi să nu se lase pradă știrilor false. Acest virus există și fără eforturi comune, fără respectarea recomandărilor, nu vom reuși să scăpăm de el în viitorul apropiat și vom fi într-o continuă stare de epidemie. 

    Vă mulțumim. 

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO

    Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la po…
    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO

    Vacanțe fiscale pentru unele categorii de întreprinderi. Proiectul înregistrat de Platforma DA

    Deputații Platformei DA solicită vacanței fiscale pentru unele categorii de întreprinderi. O astfel de inițiativă legislativă a fost prezentată luni, 13 iulie, de către vicepreședintele Parlamentului și al Plat…
    Vacanțe fiscale pentru unele categorii de întreprinderi. Proiectul înregistrat de Platforma DA

    Anunțul Ambasadei României în R. Moldova în legătură cu activitatea Secției Consulare la Chișinău

    Începând cu data de 18 mai 2020, Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău și-a reluat activitatea de lucru cu publicul pentru eliberarea documentelor de călătorie (pașapoarte) și a documentelor de star…
    Anunțul Ambasadei României în R. Moldova în legătură cu activitatea Secției Consulare la Chișinău

    Alte șapte persoane au decedat din cauza infecției cu Covid-19. Detalii despre victime

    Alte șapte persoane au pierdut lupta pentru viață din cauza infecției cu noul coronavirus. Potrivit datelor furnizate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale victimele sunt două femei și cin…
    Alte șapte persoane au decedat din cauza infecției cu Covid-19. Detalii despre victime

    DOC/ Reprezentanții diasporei din SUA și Canada vin cu sugestii pentru amplasarea sectiilor de vot și cer ca președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare să poată fi și persoane din diasporă

    Reprezentanții diasporei din SUA și Canada anunță că au trimis un demers către CEC, Ministerul de Externe de la Chișinău și alte instituții responsabile de buna desfășurare a alegerilor, privitor la numărul opt…
    DOC/ Reprezentanții diasporei din SUA și Canada vin cu sugestii pentru amplasarea sectiilor de vot și cer ca președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare să poată fi și persoane din diasporă

    Autoritățile anunță numărul cazurilor noi de infecție cu COVID-19 înregistrate în R. Moldova în ultimele 24 de ore

    Alte 57 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate luni, 13 iulie, în R. Moldova, dintre care 2 în regiunea transnistreană. Toate cazurile sunt cu transmitere locală, anunță Ministerul Sănătății. Ac…
    Autoritățile anunță numărul cazurilor noi de infecție cu COVID-19 înregistrate în R. Moldova în ultimele 24 de ore