Principală  —  IMPORTANTE   —   Delincvența juvenilă: cauze, consecințe și…

Delincvența juvenilă: cauze, consecințe și soluții

În Republica Moldova urmează a fi pilotat un mecanism care are scopul de a eficientiza reintegrarea socială a copiilor în conflict cu legea prin intermediul autorităților publice centrale și locale. Conceptul mecanismului a fost dezvoltat și elaborat la inițiativa Fundației „Regina Pacis”, cu susținerea autorităților și instituțiilor implicate în procesul de reintegrare a minorilor în societate.

Situația generală

Conform datelor publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) la 1 ianuarie 2022, în centrele de detenție din R. Moldova se aflau 39 de minori, iar 20 erau în arest preventiv. Jumătate dintre cei aflați în detenție au fost condamnați de cel puțin trei ori, gravitatea infracțiunilor fiind în majoritatea cazurilor gravă sau deosebit de gravă.

Într-un raport realizat anul trecut de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului la tema monitorizării respectării drepturilor copiilor aflați în instituțiile penitenciare s-a constatat că „în rândul minorilor aflați în detenţie în instituțiile penitenciare din țară se observă o degradare de ordin psihologic, care reprezintă un regres în calea resocializării lor şi integrării în societate în perioada post-executorie. Aceasta explică necesitatea intervenției psihologice frecvente, care le-ar cultiva tinerilor diverse aptitudini, deprinderi sociale, ceea ce ar putea reduce recidivismul în rândul lor”.

Platforma unică de dialog între instituțiile centrale și locale care lucrează cu și pentru copiii în conflict cu legea

Pentru a eficientiza reintegrarea socială a copiilor care au fost în conflict cu legea, Fundația „Regina Pacis” a elaborat conceptul unui mecanism care ar putea să servească drept platformă de coordonare și dialog între toate instituțiile implicate în procesul de reintegrare a minorilor. Obiectivul acestui mecanism este de a optimiza organizarea serviciilor responsabile de prevenirea delincvenței juvenile și a celor care se ocupă de reintegrarea acestor minori în societate.

Coordonatoarea de programe din cadrul Fundației Regina Pacis, Cristina Varzari, a menționat că „inițiativa de a crea acest mecanism vine din experiența Fundației de a oferi, ani la rând, programe de formare profesională și instruiri vocaționale minorilor aflați în Penitenciarul din Goian, dar și din necesitatea de a asigura o integrare eficientă a minorilor în societate, cu eforturile conjugate, atât la nivel de politici, cât și printr-o abordare unică a autorităților implicate direct în lucrul cu și pentru copiii în conflict cu legea”.

Conceptul mecanismului ilustrează consecutivitatea etapelor (urmărirea penală, procesul de judecată, executarea pedepsei și reintegrarea socială), pe care le trece un minor aflat în conflict cu legea. Platforma unică de dialog între instituțiile centrale și locale va înregistra cazurile copiilor cu comportament delincvent și va identifica serviciile disponibile, care urmează a fi implicate în asistența psihologică, pentru a preveni infracțiunile sau pentru reintegrarea ulterioară a minorilor în societate.

Un alt obiectiv al conceptului este îmbunătățirea performanței profesioniștilor care lucrează cu copiii în conflict cu legea, în procesul comunicării cu minorii, de la stabilirea primului contact al copilului cu sistemul justiției și până la constatarea resocializării și reintegrării cu succes a acestora în comunitate.

Constatările specialiștilor din țară

În perioada august – septembrie 2021, au fost chestionați 40 de profesioniști și au fost desfășurate șase focus grupuri privind implicarea în activitățile ce vizează copiii în conflict cu legea și reintegrarea acestora în societate. Patru grupuri au fost constituite din reprezentanții regiunilor Chișinău, Nisporeni, Cimișlia și Strășeni, iar două – din reprezentanții Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Majoritatea celor chestionați au indicat asupra necesității unui mecanism interinstituțional în vederea sporirii implicării și responsabilizării autorităților centrale și locale în reintegrarea socială a copiilor delincvenți, prin adoptarea unei hotărâri de guvern care ar contribui la responsabilizarea instituțiilor implicate, ceea ce ar optimiza activitatea lor și ar asigura o conlucrare interministerială mai eficientă în domeniul vizat. Un alt punct a vizat insuficiența programelor, serviciilor, specialiştilor (fluctuația, suprasolicitarea) implicaţi în acordarea serviciilor de suport copiilor, precum și nivelul de pregătire al profesioniștilor.

Expert: „Una din cauzele care îi determină pe copii să între în conflict cu legea este lipsa unui interes pentru școală”

Irina Lupușor, consultant în cadrul proiectului „Abordarea holistică a protecției copilului în Moldova” afirmă că „una din cauzele care îi determină pe copii să între în conflict cu legea este lipsa unui interes pentru școală, atât din partea lor, cât și a părinților”.

Irina Lupușor precizează că „există și factorul mediului, atunci când ei ajung să fie membri ai unor grupuri stradale. Majoritatea copiilor delincvenți provin din familii cu o situație financiară precară. În ultimele trei luni s-a amplificat numărul de infracțiuni, în special, furturi și jafuri în plină stradă, astfel că sărăcia îi determină pe copii să săvârșească infracțiuni. Gravitatea infracțiunilor, din păcate, poate ajunge până la viol și omor sau infracțiuni legate de droguri. Sunt cazuri în care infracțiunile sunt comise de copii de 12 sau 13 ani. Astfel, școala este cea mai importantă autoritate, în contextul preîntâmpinării comportamentului delincvent. Se presupune că trebuie să avem psihologi în școli care trebuie să aibă grijă de condiția emoțională și psihică a copilului, dar trebuie să recunoaștem că noi nu avem profesori suficienți, nemaivorbind de psihologi. Deseori, minorii nu beneficiază de anumite servicii din cauza unor proceduri birocratice ineficiente, condiționate de o documentare slabă sau de lipsa unei baze de date unice cu privire la minorii dintr-o comunitate sau alta, particularitățile fizice și psihice, mediul familial și nivelul de studii. Din păcate, reprezentanții legali desemnați deseori se rezumă la o reprezentare superficială a intereselor copilului. În același timp, există și o insuficiență a specialiștilor implicați în acordarea serviciilor de suport minorilor.”

Experta a venit și cu detalii despre implementarea proiectului Fundației „Regina Pacis”.

În luna aprilie, proiectul mecanismului a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde la care au participat autoritățile și instituțiile-cheie (Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul Național de Probațiune etc.). „Pilotarea mecanismului se propune în regiunile Chișinău, Anenii Noi, Nisporeni, Cimișlia și Strășeni, pe parcursul a șase luni începând cu luna iunie curent. Implementarea se va asigura cu participarea nemijlocită a reprezentanților subdiviziunilor teritoriale ale autorităților/instituțiilor menționate, cu concursul direct al administrației publice locale și a serviciilor descentralizate”, a declarat Irina Lupușor.

Prezentă la eveniment, Secretara de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a

declarat că „statutul minorului în sistemul de drept trebuie tratat cu multă atenție, pentru a întreprinde cele mai potrivite măsuri și pentru a preveni riscuri de recidivare pe viitor. Acest mecanism intersectorial se pliază foarte bine cu acțiunile demarate de Ministerul Justiției de îmbunătățire a cadrului normativ ce ține și de minori. Suntem la etapa de revizuire a legislației penale și de procedură penală, astfel încât să asigurăm toate garanțiile cetățenilor, inclusiv ale minorilor și să încurajăm profesioniștii să epuizeze soluțiile de dejudiciarizare a cauzelor cu minori și de aplicare a măsurile/pedepselor alternative celor penale. Pe lângă îmbunătățirea cadrului legislativ, este necesar să punem accent și pe consolidarea capacităților profesioniștilor din domeniu. Iar acest mecanism îi îndeamnă să-și îmbunătățească activitățile cu minorii.”

Recomandări internaționale

În perioada 2017-2020, au fost realizate mai multe monitorizări care vizau problema minorilor în conflict cu legea. Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului și Comitetul pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante al Consiliului Europei a venit cu un set de recomandări destinate prevenirii infracțiunilor juvenile și eficientizării integrării copiilor în conflict cu legea în societate:

  • Crearea unor instanțe judecătorești specializate pentru minori;
  • Asigurarea audierilor, cu participarea minorilor, într-un mod confidențial, separat de alte audieri;
  • Îmbunătățirea programelor de reintegrare, reabilitare și formare profesională;
  • Asigurarea că, minorii nu sunt interogați fără prezența unui avocat și a unui alt adult de încredere;
  • Implementarea unor măsuri care facilitează reintegrarea condamnaților în societate, prin lege.

Draftul Mecanismului intersectorial a fost realizat în cadrul proiectului „HOPE – Abordarea holistică a protecției copilului în Moldova”, implementat de Caritas Austria (solicitant principal), împreună cu cosolicitanții locali CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie, Fundația Regina Pacis și Misiunea Socială „Diaconia” și este finanțat de Uniunea Europeană,

Agenția Austriacă de Dezvoltare și Caritas Austria.