„Frontul transnistrean”, „mercenarii britanici” și „războiul nuclear”. Cum sunt reciclate narațiunile de frică pentru a manipula spațiul informațional din R. Moldova

În ultimele zile, pe Telegram și YouTube, în special în spațiul rusofon din R. Moldova, au fost amplificate coordonat mai multe mesaje alarmiste despre o presupusă escaladare militară în regiunea transnistreană. Postările promovează ideea că Ucraina, R. Moldova și Occidentul ar pregăti o „provocare” în Transnistria, că Marea Britanie ar împinge regiunea spre război, iar Rusia ar avea un rol „defensiv” și legitim. În paralel, mesajele folosesc frica de război nuclear, conspirații despre „globaliști” și „mercenari britanici”, precum și narative despre „sufocarea economică” a regiunii transnistrene.

Pentru a înțelege ce se află în spatele acestor mesaje și cât de reale sunt riscurile invocate online, ZdG a discutat cu Alexandru Flenchea, fost viceprim-ministru pentru Reintegrare.

„Nimic nou”. Cum sunt reciclate de ani de zile aceleași narațiuni despre „atacul asupra Transnistriei”

Mai multe postări analizate în ultimele zile susțin că Ucraina ar fi „pe deplin capabilă” să ocupe militar Transnistria „în termen scurt”, că Maia Sandu și Volodimir Zelenski pregătesc „provocări”, iar depozitul de muniții de la Cobasna ar putea provoca o „catastrofă comparabilă cu una non-nucleară”.

Alte texte susțin că „britanicii au decis escaladarea conflictului în Transnistria”, că Occidentul ar încerca să „deschidă frontul transnistrean” pentru a distrage atenția de la problemele interne ale UE sau de la criza energetică mondială.

Alexandru Flenchea spune însă că aceste teme nu sunt noi și că ele sunt reciclate periodic de ani de zile.

„Tot ceea ce mi-ați povestit acum, lista asta lungă de mesaje pe care mi-ați enumerat-o, nu are nimic cu ceea ce se întâmplă în Transnistria. Nu se întâmplă altceva decât adâncirea crizei economice, respectiv sociale, care nu are treabă nici cu geopolitica, nici cu acțiunile Chișinăului, are treabă exclusiv cu ce s-a întâmplat pe 1 ianuarie 2025, când s-a terminat tranzitul de gaze gratuite rusești pentru Transnistria.

În rest, cum am spus, nimic nou. Asta e tot ce auzim de cel puțin patru ani”, afirmă Flenchea.

Potrivit lui, singurul element nou apărut recent este decretul semnat de Vladimir Putin pe 15 mai privind simplificarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene.

Pașaportizarea – instrument politic și mesaj către Chișinău

În mai multe postări analizate, decretul lui Putin este prezentat drept o măsură „firească” de protecție a populației din Transnistria. Unele texte sugerează direct că Rusia ar putea folosi armata pentru „apărarea cetățenilor ruși” din regiune.

Flenchea consideră însă că decretul trebuie privit în primul rând ca un mesaj politic adresat Chișinăului.

„Elementul nou este cel legat de pașaport – decretul lui Putin din 15 mai privind simplificarea procesului, care iarăși e un demers politic în primul rând și abia în ultimul rând un act administrativ cu efecte practice pe teren.

E un demers politic adresat Chișinăului. Și eu tind să văd un alt context decât cel al narațiunilor legate de «vedeți, Moldova și Ucraina vor să atace Transnistria». Văd asta ca o acțiune în oglindă, dacă vreți, cu ridicarea mizelor, ca răspuns la deciziile și acțiunile Chișinăului pe subiecte de cetățenie”, explică el.

Expertul face referire la măsurile recente adoptate de autoritățile moldovene privind reconfirmarea cetățeniei și retragerea cetățeniei pentru anumite categorii de persoane, inclusiv pentru un grup de militari din contingentul rus.

„Aici Moscova probabil nu înțelege până la capăt ce urmărește Chișinăul prin retragerea cetățeniei, pentru că ceea ce îi interesează pe ei este demersul împotriva militarilor ruși. De ce Chișinăul îi pedepsește? E un semnal. E un semnal că Chișinăul vrea să facă ce? Și pentru că nu știu exact ce, pentru orice eventualitate, avertizează Chișinăul prin amenințări directe”, spune Flenchea.

„Rusia protejează Transnistria”. Cum este justificată prezența militară rusă

O altă narațiune promovată intens în ultimele zile este ideea că trupele ruse se află în Transnistria „în mod legitim” și că Rusia are dreptul să intervină militar pentru a-și proteja cetățenii.

Flenchea afirmă însă că legea recent adoptată la Moscova nu schimbă esența comportamentului Federației Ruse, ci încearcă să ofere o justificare formală pentru amenințările sale.

„Rusia folosește armata în afara teritoriului Federației Ruse pentru «a-și apăra» cetățenii și conaționalii și până adopta legea asta intrată în vigoare recent, deci nu legea e ceea de ce au ei nevoie pentru a interveni cu armata acolo unde consideră Putin că este necesar.

Amenințarea cu forța încalcă dreptul internațional. Deci dacă un stat spune altui stat «fă așa sau dacă faci așa, vin eu cu armata peste tine», asta este încălcare expresă a dreptului internațional.

Ce au făcut? Au adoptat legea asta care expres spune: dacă cineva ne amenință cetățenii, noi venim cu armata. Formal, dacă vreți, nu ne-au amenințat direct. Dar e o amenințare foarte transparentă. Deci asta e sensul acestei legi”, explică expertul.

Potrivit lui, strategia este una calculată: transmiterea unor amenințări fără formulări explicite care ar putea constitui probe directe în fața unor instanțe internaționale.

„Se amenință cu utilizarea forței fără a amenința explicit, deci fără a crea probe pentru viitoare tribunale”, afirmă Flenchea.

„Moldova pierde controlul asupra Transnistriei”. Ce arată realitatea

Mai multe postări susțin că autoritățile de la Chișinău „sufocă economic” regiunea transnistreană și că R. Moldova „pierde controlul” asupra malului stâng al Nistrului.

Flenchea respinge aceste afirmații și spune că ele ignoră inclusiv pozițiile oficiale asumate de R. Moldova în cadrul instituțiilor internaționale.

„Guvernul Republicii Moldova, într-o listă lungă de tratate naționale și convenții internaționale, fie ele ale Consiliului Europei sau ONU, a formulat rezerve legate de regiunea transnistreană, cu formularea expresă – lipsa controlului constituțional asupra acestui teritoriu.

Adică, pe bune, ce să comentezi aici? Dimpotrivă, ceea ce vedem de la secesiune și separare totală la începutul anilor ’90, 35 de ani mai târziu, este un grad foarte mare de integrare economică, socială, umanitară, culturală și chiar educațională”, spune expertul.

„Mercenarii britanici” și „globaliștii”. Conspirațiile care înlocuiesc faptele

În mai multe dintre mesajele analizate, Marea Britanie este prezentată drept actorul care ar împinge regiunea spre război. Alte texte invocă „globaliști”, NATO și UE, sugerând că Occidentul ar încerca deliberat să provoace o escaladare militară pentru a distrage atenția de la probleme economice sau politice.

Flenchea spune că aceste teme fac parte dintr-un tipar mai vechi de propagandă rusă.

„Rușii au pică pe englezi. Și toată concurența lor și gelozia din secolul XIX, marele joc și toate alea. De asta britanicii mereu au fost ținta preferată a rușilor în tot felul de teorii conspiraționiste”, afirmă el.

În ceea ce privește teoriile despre „globaliști” și „frontul transnistrean”, expertul le califică drept absurde.

„Nu vă supărați, dar curând ajungem la întrebări despre cipizare, pandemie și pământul plat și mai nu știu ce”, spune Flenchea.

Riscurile reale: dronele și vulnerabilitățile de securitate ale R. Moldova

Deși respinge scenariile alarmiste despre o intervenție militară iminentă în Transnistria, Flenchea spune că există totuși riscuri reale pentru securitatea R. Moldova, însă ele sunt de altă natură.

„Riscuri există din februarie 2022, într-un sens mai larg, există și s-au materializat din prima zi de independență, dacă vreți chiar dinainte de independență, pentru că Transnistria și-a autoproclamat independența încă în 1990.

Acum vedem un alt fel de riscuri și amenințări. Avem practic săptămânal, dacă nu zilnic, drone care se simt ca acasă în spațiul aerian al Republicii Moldova”, afirmă el.

Expertul critică modul în care autoritățile reacționează la aceste incidente și ridică întrebări despre utilizarea fondurilor externe destinate consolidării securității.

„Mă bucur că noi le vedem. Nu înțeleg de ce doar le urmărim. Așteptăm să mai lovească o dată linia Vulcănești–Isaccea sau să mai lovească încă o dată barajul centralei de la Novodnistrovsk?

Dacă din zecile și sutele de milioane de euro oferite Republicii Moldova noi nu ne-am ales cu nimic care să ne ajute să doborâm niște drone elementare, eu am mari întrebări.

Ucrainenii doboară drone de 50 de mii de dolari cu alte drone care costă 1500 de dolari. Dacă noi nu putem să ne permitem măcar zece astfel de drone și să instruim zece soldați care să le opereze, atunci întrebarea este ce fac autoritățile Republicii Moldova ca să ne asigure siguranța în viața reală, nu doar pe online”, spune Alexandru Flenchea.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.