Analiză Cum ar trebui stabilit costul pentru un bilet de călătorie în transportul public din Chișinău
Majorarea tarifului pentru călătoria în transportul public nu va rezolva criza financiară și starea neadecvată a transportului public din capitală, atât timp cât această măsură nu este corelată cu eficientizarea costurilor și implementarea noilor tehnologii. Concluzia aparține Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat cum ar trebui să fie stabilit costul pentru un bilet de călătorie în transportul public din municipiul Chișinău.
Subiectul majorării prețurilor la călătoria cu troleibuzul, de la doi la cinci lei, și autobuzul, de la trei la opt lei, a fost pus în discuție de autoritățile municipale la 21 octombrie. Primarul general interimar al municipiului Chișinău, Adrian Talmaci, a declarat că o decizie privind ajustarea prețurilor ar urma să fie luată de Consiliul Municipal Chișinău ales la 20 octombrie.
Potrivit notei analitice a IPRE, pentru a acoperi diferența dintre tarif și costul real al transportului, în anul 2018, primăria municipiului Chișinău a cheltuit 509 lei pentru fiecare locuitor al municipiului. Subvenționarea transportului public, se arată în nota analitică, este o practică des întâlnită atât în orașele din țările în curs de dezvoltare, cât și în orașele europene. Dar problema în municipiul Chișinău este faptul că autoritățile locale nu au stabilit destinația exactă a fondurilor oferite ca și subvenții. Iar la momentul actual, o parte din subvenții, în loc să fie utilizate pentru îmbunătățirea calității serviciilor sunt utilizate fie pentru salarii, fie sunt irosite datorită unei eficiențe reduse a întreprinderilor.
„Până la moment, unica justificarea a tarifului majorat a fost argumentul profitabilității. (…) Recuperarea integrală a costurilor prin vânzarea biletelor de călătorie desigur că este un lucru bun, dar având în vedere faptul că prestarea acestui serviciu contribuie la realizarea și altor obiective cum ar îmbunătățirea mediului, reducerea numărului de mașini și reducerea congestiei, tariful unui bilet poate fi mai mic decât costul real al călătoriei, fapt demonstrat și de practica celor mai multe orașe din lume. ”, consideră Stanislav Ghilețchi, autorul notei analitice.
Potrivi acestuia, autoritatea locală trebuie să găsească un echilibru între accesibilitate, disponibilitate și echitate.
„Astfel, trebuie creat un mecanism care ar iniția procesul de revizuire al tarifului. De exemplu, una dintre principalele condiții pentru revizuirea tarifului ar trebui să fie corelarea cu fi indicele inflației. Astfel, odată ce inflația cumulativă justifică creșterea tarifului cu o unitate (ex. de la 2 la 3 lei), autoritățile locale ar trebui să inițieze procedura de revizuire a tarifului. Dacă se aplica logica respectivă, costul de călătorie cu troleibuzul urma să fie crescut la 3 lei în anul 2016. Iar următoarea ajustare a tarifului la 4 lei, conform țintei inflației, ar trebui să aibă loc abia în 2022. Aceste cifre sunt departe de cele vehiculate acum în spațiul public”, consideră expertul.
Stanislav Ghilețchi, director adjunct pe cercetare al IPRE, formulează mai multe recomandări:
- Elaborarea unei strategii de subvenționare a transportului public din municipiul Chișinău, astfel încât alocarea resurselor financiare pentru dezvoltarea transportului public să fie efectuată conform priorităților și nevoilor stabilite împreună cu utilizatorii transportului public. Alocarea banilor din bugetul general trebuie condiționată de îmbunătățirea serviciilor prestate și reducerea cheltuielilor nejustificate;
- Elaborarea mecanismului care ar permite începerea procedurilor de revizuire a tarifelor. Acest lucru va crește previzibilitatea, atât pentru operatorii de transport, cât și pentru cetățeni.
- Crearea Fondului de Mobilitate Urbană pentru a avea o abordare comprehensivă asupra tuturor componentelor de transport. Acordarea banilor din buget trebuie efectuată prin intermediul acestui fond și nu direct din bugetul general. Obiectivul fondului este de a investi în transportul public sustenabil, în dezvoltarea spațiilor urbane, în reabilitarea trotuarelor etc.
- Acordarea unei atenții sporite pentru îmbunătățirea situației financiare la cele două întreprinderi municipale;
- În condițiile în care RTEC și PUA consumă peste 11% din bugetul municipiului Chișinău este extrem de important efectuarea auditului la aceste două întreprinderi.
ZdG a scris în 2018 că reforma transportului public în Chişinău devine o promisiune tot mai puţin credibilă, în situaţia în care lucrurile nu evoluează deja de opt ani, iar între timp, funcţionarii de la şefia municipalităţii şi a DGTPCC au ajuns pe banca acuzaţilor în dosare de corupţie.
