CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor. Ce spune Bogdan Zumbreanu?

Bogdan Zumbreanu, șeful Direcției Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție (CNA) desemnat câștigător al concursului pentru fotoliul de șef al instituției, a răspuns astăzi la întrebările deputaților din Parlament, înainte ca aceștia să se pronunțe prin vot asupra numirii sale în funcție.

Aleșii poporului l-au întrebat pe Zumbreanu cum se întâmplă ca instituția la care activează, cea care ar trebui, prin competențele legale pe care le deține,  să lupte împotriva corupției, are un număr atât de mare de angajați cu imobile de lux.

„Știu la ce vă referiți. La investigațiile care au apărut recent în Ziarul de Gardă. Felicit pe jurnaliștii care au documentat bine acest caz și ne-au permis să ne expunem la acest subiect… Rudele angajaților CNA au dreptul la proprietăți. Atâta timp cât nu există probe că aceste imobile nu aparțin rudelor, ci angajaților Centrului Național Anticorupție, atunci nu putem face nimic. Dacă voi fi numit șef CNA voi avea discuții serioase cu fiecare angajat. Am să mă clarific personal cu fiecare situație în parte. Totodată, voi convinge angajații să fie mai modești, chiar dacă dețin imobile de lux”, a menționat Zumbreanu.

După runda de întrebări și răspunsuri, deputații Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) au anunțat că nu vor vota pentru numirea lui Zumbreanu la funcția de șef CNA, motivând că nu sunt de acord cu felul în care au fost evaluați candidații.

Ziarul de Gardă a realizat mai multe anchete jurnalistice în care a demonstrat că majoritatea angajaților CNA, cu salarii lunare de circa 20 de mii de lei, conduc bolizi de lux şi locuiesc în case sau apartamente spaţioase, care costă milioane de lei.

Deşi într-un spot anticorupţie, realizat la comanda Centrului, se spune că, de fapt, „corupţie e atunci când casa e înscrisă pe soacră, maşina pe cumnat, când eşti nevoit să ascunzi tot ce ai agonisit”, o parte dintre angajaţii instituţiei conduc maşini care nu sunt înregistrate pe numele lor, iar unii dintre ei nici măcar nu le înscriu în declaraţiile de avere şi interese.

Bogdan Zumbreanu a fost desemnat la 13 decembrie câștigător al concursului pentru funcția de director al instituției anticorupție cu votul a șapte deputați din Comisia juridică, numiri și imunități. Acesta a fost considerat de specialiștii din domeniu principalul favorit pentru fotoliul de director al CNA.

Bogdan Zumbreanu activează în instituția anticorupție încă din perioada când acesta se numea Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC). Tot din acea perioadă, numele lui Zumbreanu se regăsește în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO în cel puțin trei dosare.

Câștigătorul concursului de șef al CNA este căsătorit cu Irina Serbulenco, fiica fostei viceministre a Sănătății, Aliona Serbulenco, tot ea, membră a Partidului Democrat din Moldova.

În competiția pentru șefia CNA, Bogdan Zumbreanu i-a avut drept contracandidați pe Igor Carlașuc, șeful Direcției generale asigurare operativă din cadrul instituției și profesorii universitari, Sava Maimescu, de la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și Veaceslav Guțan, conferențiar universitar în cadrul Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Academic

    NECROPSIA TÂRGULUI VLAD PLAHOTNIUK – ILAN SHOR (2)

    Autodenunțul primarului orașului Orhei, Ilan Shor a avut loc în ziua
    de 13 septembrie 2015, iar peste numai 32 de zile, pe 15 octombrie
    2015, la prima ședință a parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, lui
    Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 din
    totalul de 101 de deputați, după ce cu o solicitare în acest sens în
    plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a
    declarat că există bănuieli și depoziția lui Ilan Shor cum că Vlad
    Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de
    corupție și trafic de influență.

    Deci pentru a ieși la bancherul de numai 28 de ani Ilan Shor, care
    fraudase BEM (Banca de Economii), Banca Socială și Unibank cu peste
    un miliard de dolari(!), faptă care mai târziu a fost numită “jaful
    secolului” și care urma să aibă probleme mari cu justiția, pentru
    ai propune să-l înfunde pe “colosul” la vremea ceia, principalul său
    oponent politic Vlad Filat, uzurpatorul Vlad Plahonniuk i-au ajuns
    doar 32 de zile.

    Mă rog, jurnaliștii de doi bani ar scri titluri pompoase, ca “32 de
    zile care au zguduit Republica Moldova”. Nimic mai fals, deoarece
    “colosul” Vlad Filat avea picioare de mămăliguță mucegăită, iar
    uzurpatorul Vlad Plahotniuk î-l cunoștea bine datorită afacerilor
    sale anterioare pe bancherul hoț Ilan Shor și nevoile, care dăduse
    busna peste el de mai mult timp.

    În momentul în care hoțul miliardului Ilan Shor a depus denunțul
    minciunos împotriva lui Vlad Filat pentru a-și salva pielea de
    închisoare, strigând desnădăjduit și arătând la Vlad Filat ceva de
    tipul “Uite hoțul! Prindeți hoțul!”, târgul cu uzurpatorul Vlad
    Plahotniuk fusese deja definitivat. Hoțul miliardului Ilan Shor
    primea din partea stăpânului justiției uzurpatorul Vlad Plahotniuk
    garanția libertătii și posibilitatea de a se folosi în voie de cel
    puțin o parte din banii furați, iar uzurpatorul Vlad Plahotniuk
    obținea înfundarea în închisoare și înlăturarea din viața politică
    pentru totdeauna a principalului său oponent politic Vlad Filat.

    Nu se cunosc detalii mai amănunțite ale târgului între uzurpatorul
    Vlad Plahotniuk și autorul “jafului secolului” escrocul Ilan Shor.
    Viitorul ne poate pregăti surprize mari. Circumstanțele pot fi
    nefavorabile unuia dintre ei sau la amândoi și atunci vor “împuți
    brânza”. Atunci vom afla toate celelalte detalii. Ce parte din
    miliard i-a revenit uzurpatorului Vlad Plahotniuk și ce parte i-a
    revenit escrocului Ilan Shor?

    Dar pentru poporul moldovenesc mult mai lamentabile sunt urmările
    politice ale târgului dintre cei doi. Excluderea din viața politică
    a șefului PLDM a dus l-a împrăștierea în toate părțile c-a mușcați
    de un roi de bondari “țețe” a “juncanilor” din cireadă sa atât de
    reputabilă altă dată. În cele din urmă lucrurile s-au mai liniștit
    și bietele “animale” s-au mai aciuat, care și pe unde, dar cu părere
    de rău majoritatea, cum de altfel uzurpatorul își plănuise de la bun
    început s-au oprit în “grajdurile” sale albastre.

    Cât de bizar nu ne-ar părea, dar capturarea Parlamentului, instalarea
    guvernului de buzunar Pavel Filip, dar și ceia cei mult mai grav
    schimbarea sistemului electoral de alianța între uzurpatorul Vlad
    Plahotniuk și monstrul mancurt Igor Dodon, ceia ce ne afundă în bezna
    autocrată, sunt urmările târgului de interese meschine și ticăloase
    între oligarhul uzurpator Vlad plahotniuk și escrocul bancar de numai
    28 de ani la săvârșirea fraudei “secolului”, Ilan Shor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *