Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   O candidată la funcția de…

O candidată la funcția de judecătoare încearcă să o convingă pe președintă să semneze decretul de numire, după ce a refuzat anterior: „Am trecut poligraful cu brio”

Captură de ecran/Youtube.com

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis miercuri, 16 aprilie, amânarea pentru o ședință ulterioară a examinării cererii candidatei la funcția de judecătoare Ruxanda Panuș privind înaintarea propunerii repetate președintei R. Moldova Maia Sandu de numire în funcție.

Ruxanda Panuș urmează să „ia cunoștință cu anumite informații protejate în ordinea stabilită”. În plus, aceasta a comunicat că vrea să-și angajeze un avocat.

ZdG a scris, în mai 2024, că CSM va solicita președintei Maia Sandu numirea a 24 de candidați la funcția de judecător, printre care Ruxanda Panuș. Aceasta a fost selectată în urma unui concurs, la care a acumulat 88,65 de puncte. Panuș, care este juristă în cadrul Direcției Generale Cultură și Patrimoniul Cultural al Consiliului Municipal Chișinău, a optat pentru Judecătoria Strășeni, sediul Călărași.

La 15 iulie 2024, președinta Maia Sandu a respins numirea Ruxandei Paniș în funcția de judecător, împreună cu alți doi candidați.

„Decizia a fost motivată de existența unor evenimente de insecuritate care ar putea compromite integritatea justiției, inclusiv conform informațiilor furnizate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS)”, a relatat membrul CSM Alexandru Postica.

Panuș a declarat că unul dintre motivele invocate de Președinție a fost că tatăl său a avut calitatea de inculpat în cadrul unui dosar penal. Aceasta a menționat că tatăl său a fost achitat de către instanță printr-o decizie irevocabilă.

„Ce ține de identificarea unor factori de risc și amenințări asupra securității statului în privința candidaturii mele, am prezentat cazierul judiciar detaliat prin care am încercat să probez în mod repetat faptul că nu am fost atrasă la răspundere penală, contravențională, pe tot parcursul activității mele în cadrul instanțelor de judecată. De asemenea, nu a fost emis niciun raport al Autorității Naționale de Integritate referitor la identificarea unor factori de risc ce ține de corupție sau alte aspecte. Mai mult ca atât, în 2020 am trecut poligraful, în care au fost introduse întrebări ce ține de corupție, și am trecut cu brio. Consider că motivarea respingerii candidaturii trebuie să fie clară și precisă, iar pentru mine, cel puțin, nu sunt nici clare nici precise motivele care au stat la baza refuzului președintelui de a semna decretul meu de numire”, a spus Ruxanda Panuș membrilor CSM.

ZdG a constatat că Curtea Supremă de Justiție a respins, în iunie 2023, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022, în cauza penală privindu-i pe Oleg Panuș, Nicolae Cazacu și Raisa Vîlcu, cu menținerea deciziei atacate. Cei trei au fost achitați de către prima instanță, decizia fiind menținută la apel.

Oleg Panuș a decedat în decembrie 2021. Din 2019, acesta deținea funcția de primar în satul Tătărești, raionul Strășeni, fiind candidat independent. ZdG a scris anterior că, în anii 1988-1989, Panuș a devenit primar al satului Tătărești, la vârsta de 27 de ani, cel mai tânăr primar din Republica Moldova la acea vreme. Și în perioada 1995 – 1999 – a deținut mandatul de primar de Tătărești. În perioada 1999 – 2015, a condus orașul Bucovăț.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Oleg Panuș a fost diferit justiției fiind învinuit că, exercitând funcția de primar al orășelului Bucovăț, folosind intenționat situația de serviciu, depășind vădit
limitele și atribuțiile de serviciu acordate prin lege, ar fi săvârșit infracțiunea de „exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”. Mai exact, este vorba despre un lot de teren.

„Urmărind scopul înregistrării și trecerii în proprietatea cetățeanului Liuba Cobahmatenco a terenului cu suprafața de 0.4191 ha, la atribuirea căruia aceasta nu avea careva drepturi, la 25.04.2012, a semnat și ulterior a eliberat demersul potrivit căruia confirma că ar exista o eroare în obținerea dreptului de proprietate de către cetățeanul Ion Zaharia, asupra terenului cu suprafața de 0.4191 ha, şi că terenul respectiv ar aparține Liubei Cobahmatenco, conform deciziei consiliului orășenesc din 21.04.1998, când această persoană nici nu era inclusă în lista persoanelor cărora prin decizie le-au fost atribuite loturi de teren. Potrivit informației eliberate de către Serviciul Cadastral Teritorial Călărași, valoarea lotului de teren constituie suma 12 753 de lei, cauzându-i, astfel, daune în proporții considerabile Primăriei orășelului Bucovăț”, a notat CSJ.