VIDEO Cine decide componența Guvernului. Influența președintei Maia Sandu. Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, la Podcast ZdCe

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, proaspăt reales în funcția de președinte al Parlamentului, este invitatul Podcast ZdCe. El răspunde la întrebări privind modul cum a fost decisă candidatura lui Alexandru Munteanu la funcția de prim-ministru, cum este decisă componența Guvernului, precum și despre influența președintei Maia Sandu în procesul decizional al PAS.

Președintele PAS explică de ce nu a fost propus un candidat din interiorul partidului la funcția de prim-ministru și de ce a renunțat Dorin Recean la funcții publice.

„Până la alegeri noi eram, așa, un pic cu nervi și cu obiectivul către rezultate, pentru că da, a fost un scor strâns și o luptă strânsă. Și ulterior am început discuțiile despre candidați din partid, discuții despre candidați din afara partidului. Am zis, ulterior să vedem profilul, să pornim de la priorități, de care profil avem nevoie pentru etapa imediat următoare. Și iată așa, din discuții a apărut și candidatura domnului Munteanu, pe care iarăși am discutat-o și am ajuns în acest moment”, a spus Igor Grosu.

Întrebat cine decide componența viitorului Guvern: Alexandru Munteanu, PAS sau președinta Maia Sandu, Igor Grosu a răspuns:

„Nu o să mă credeți, dar noi toți discutăm împreună cine este candidatura cea mai bună. Prin dialog. Nu este că cineva are carte blanche să propună lista și să luăm act de ea. Se discută. Și credeți-mă, în Republica Moldova nu e atât de simplu să găsești candidaturi, candidați buni, disponibili, oameni care să-și asume, nu care doar să-și bifeze în CV că a fost ministru, a fost prim-ministru, și așa mai departe. Pentru că cei buni, cu adevărat buni, de obicei sunt ocupați”, a argumentat liderul PAS.

Totodată, Grosu afirmă că Dinu Plîngău și Stela Macari de la Platforma DA vor rămâne în fracțiunea PAS, și nu ar avea intenția să o părăsească, deși anterior ei au declarat că nu vor fi în componența acesteia.

„Atunci a fost un moment neplăcut pentru toți și pentru noi și pentru ei, felul cum s-a comunicat lucrul ăsta. Dar ei au revenit, a fost ședința de parlament, au semnat. Toți, suntem o echipă, 55 de deputați în fracțiunea PAS și așa și va rămâne”, a declarat Igor Grosu.

De asemenea, liderul PAS a spus că și Nicolae Botgros și Anastasia Nichita vor rămâne deputați în Parlament.

Igor Grosu vorbește și despre relația PAS cu opoziția, precum și despre modul cum poate deveni integrarea europeană idee națională. Președintele Parlamentului consideră că în actualul Legislativ au intrat câțiva deputați care ar fi controlați de Ilan Șor.

„Uniunea Europeană îi scanează foarte repede. Noi îi scanăm, în primul rând, foarte repede și-i vedem ce spun și ce fac. Dacă iei bani de la bandiți și continui campanie electorală prin a cumpăra voturile, eu nu pot discuta cu oamenii ăștia. Astea sunt liniile roșii. Le-am spus de fiecare dată: Colegi, dacă o să vă vedem, și noi o să vedem, că promovați agenda altcuiva, că faceți parteneriate cu bandiții care sunt mânați de de Kremlin, noi nu putem colabora cu voi. Pur și simplu nu putem colabora”, a subliniat Igor Grosu.

El s-a referit și la relația Chișinăului cu regiunea găgăuză și cu cea transnistreană, precum și la reformele nepopulare ce urmează să fie făcute de guvernarea PAS.

NOTĂ: În cadrul Podcast ZdCe vor fi invitați reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare pentru a discuta despre activitatea în actualul Parlament.

— Domnul Alexandru Munteanu este candidatul PAS sau candidatul președintei Maia Sandu?
— Este candidatul pe care l-am discutat împreună cu doamna Sandu și am ajuns la concluzia că este profilul de candidat cel mai potrivit pentru momentul actual în Republica Moldova.

— Consultările președintei cu fracțiunile parlamentare nu au avut mai mult un caracter formal în contextul în care era clar că dumnealui va fi candidatul înaintat? Am văzut reproșuri inclusiv din partea opoziției. La consultări s-au prezentat PSRM, Partidul Nostru, Blocul „Alternativa”, Partidul „Democrația Acasă”. Partidul Comuniștilor a zis că nu vrea să participe, pentru că ar fi o formalitate și decizia e deja luată.
— Știți, oamenii dacă își dau interesul despre ceea ce se întâmplă, și aceste lucruri importante care trebuie să se întâmple în viitorul imediat – desemnarea Guvernului, programul de guvernare, miniștrii – și dacă vrei să participi cu o idee, cu o propunere, cu o prioritate, cel puțin să-și manifești deschiderea, așa cum au spus-o toți, practic, în ședința de inaugurare a Parlamentului, că vor veni cu propuneri și inițiative, iată acum e momentul, înainte de a fi definitivat sau prezentat programul de guvernare, să vii cu aceste propuneri. Consultările e de bonton să aibă loc – și formale, și informale – trebuie să decurgă și asta s-a și întâmplat. 

— Dumneavoastră când l-ați cunoscut prima dată pe domnul Munteanu? 
— Prima dată l-am văzut pe viu în cadrul vizitei celor trei lideri europeni.

— Adică de Ziua Independenței anul acesta. Dumnealui a spus că a avut o discuție cu liderii, inclusiv cu președintele Macron.
— Confirm, atunci nu s-a discutat opțiunea de a-l înainta drept candidat. Am avut o impresie foarte bună. Am văzut franceza foarte bună în dialog cu domnul Macron. 

— Dar când l-ați cunoscut în calitate de potențial candidat?
— Păi, după ce am finalizat alegerile. Evident, până la alegeri, noi eram așa, un pic cu nervi și cu obiectivul către rezultate, pentru că, da, a fost un scor strâns și o luptă strânsă. Ulterior am început discuțiile despre candidați din partid, discuții despre candidați din afara partidului. Am zis ulterior – hai profilul, să pornim de la priorități, de care profil avem nevoie pentru etapa imediat următoare. Și iată așa, din discuții, a apărut și candidatura domnului Munteanu.

— Domnul Munteanu a menționat în interviurile pe care le-a dat că doamna Maia Sandu i-a propus să vină în această funcție, a menționat și numele domnului Recean, dar nu a menționat numele dumneavoastră, ca președinte al partidului aflat din nou la guvernare. V-ați simțit lăsat pe din afara procesului decizional?
— Nu este la noi așa ceva. Atunci când trebuie abordat sau de discutat cu cineva este important să fie persoana care este cea mai potrivită pentru a face lucrul ăsta. Și este decizia comună: cutare trebuie să-l abordeze și să discute cu persoana X, Y. În cazul în care este disponibilitate, deja are loc o discuție într-un format mai extins.

— De ce totuși PAS nu și-a asumat să înainteze un candidat care era pe lista sa electorală sau din rândurile formațiunii? Pentru că prioritatea declarată este dezvoltarea economică, nu aveți un specialist bun pe acest domeniu care să rezolve problemele economice? 
— Tot timpul am căutat să găsim oameni potriviți la locul potrivit. Și dacă vă uitați în istoricul nostru de guvernare, noi am invitat foarte mulți oameni. Oameni care nu neapărat au vrut să devină membri de partid, pentru că istoricul partidelor noastre nu este cel mai bun și mai trebuie de muncit pentru a arăta că poți să faci politică altfel. Și la noi în echipă sunt oameni care spun că sunt cu noi, dar nu sunt pregătiți să semneze o cerere și să devină membri de partid. E decizia lor. Și noi acceptăm.

Data trecută, noi am pornit de la ideea că avem nevoie de un profil de prim-ministru care să își poată asuma și răspunde provocărilor legate de securitate. Contextul era războiul, crize, interferențe și așa mai departe. Nici acum nu trebuie să intrăm în zona de confort, că o să  dispară pericolele astea, ele o să persiste, ei acum au luat un respiro, mai evaluează ce a mers, ce n-a mers și o să revină, nu s-au dus nicăieri rușii de aici sau Kremlinul și grupările criminale. Acum a apărut ideea și eu cred în ea, o susțin, că ne trebuie un profil, o persoană care vine din mediul de afaceri, care a făcut afaceri. Pentru că el o să fie cel mai credibil în raport cu potențialii investitori.

— Dar să fii în domeniul businessului și în domeniul public sunt lucruri diferite.
— Sarcina guvernării este să asigure suport politic. Asta noi trebuie să facem. Politicile se discută, se asumă și se oferă suportul politic.

— Va avea domnul Munteanu un mandat deplin de prim-ministru sau va fi persoana în capul căreia se vor sparge oalele reformelor nepopulare, ca ulterior să vină un alt prim-ministru, poate din rândul PAS, poate un eventual succesor la președinție al  doamnei Maia Sandu?
— Noi mergem tare departe. Eu aș vrea să am luxul dumneavoastră să proiectăm pentru următorii patru ani. Noi nu avem luxul ăsta. 

— Dar un partid la guvernare trebuie să aibă o viziune pe termen lung.
— Evident, trebuie să ne gândim, dar mediul în care noi guvernăm, în Republica Moldova și în zona noastră, e atât de volatil. Dar trebuie să ne gândim și noi ne gândim, dar să te ancorezi prea mult în aceste planuri e prematur. Acum noi trebuie să ne concentrăm pe niște obiective foarte clare. Avem obiectivul 2028, aici trebuie canalizată toată atenția. Domnul Munteanu o să aibă tot suportul, toată susținerea din partea fracțiunii. 

— Sunt opinii că ar exista riscul să se repete cumva, și nu neapărat putem face o paralelă foarte exactă, dar mă refer la ceea ce s-a întâmplat cu Procuratura Anticorupție și doamna Veronica Dragalin, care părea o idee bună inițial – o persoană din afară, din afara sistemului, dar care iată nu s-a potrivit cu realitățile. V-ați gândit la un asemenea risc în cazul domnului Munteanu?
— Fiecare candidat are șansă să-și demonstreze toate calitățile cele mai bune pe care le are. Domnul Munteanu n-a fost deconectat de realitățile din R. Moldova. El a făcut afaceri și investiții în R. Moldova. El a făcut afaceri și investiții în Ucraina. Deci a activat în această zonă. A făcut activitate de binefacere sau publică, dacă vorbim de Alianța Franceză, în domeniul cultural, educațional, în R. Moldova. Deci nu este un candidat care să zici că a fost deconectat foarte mult timp și a revenit peste mulți, mulți ani în țară. A fost permanent conectat prin activitatea sa, prin afaceri.

— Dar faptul că nu este politician și este acum practic aruncat să înoate în aceste ape tulburi ale politicii moldovenești…
— Nu există facultate de politicieni. 

— Există experiența de politician, pe care dumnealui nu o are.
— Este experiență bună și este experiență proastă. Și este experiență care merită de urmat. Și este experiență care nu trebuie urmată ca model, ca comportament. Totul se învață. Asta le spun și deputaților care sunt nou-veniți în Parlament. Nu este facultate de deputați. O să învățați din mers. O să puneți în valoare ce știți voi mai bine, capacitățile voastre, cunoștințele voastre. 

— Cine decide componența viitorului Guvern? Domnul Munteanu? Partidul Acțiune și Solidaritate? Sau președinta Maia Sandu?
— Nu o să mă credeți, dar noi toți discutăm împreună cine este candidatura cea mai bună. Deci asta e, e în dialog. Nu este că cineva are carte blanche să propună lista și să venim și să luăm act de ea. Se discută. Și credeți-mă, în Republica Moldova nu e atât de simplu să găsești candidaturi, candidați buni, disponibili, oameni care să-și asume, nu care doar să-și bifeze în CV că a fost ministru, a fost prim-ministru și așa mai departe. Pentru că cei buni, cu adevărat buni, de obicei sunt ocupați. 

— Haideți să lămurim o chestie. Pentru că există foarte multe întrebări legate de cine ia deciziile în PAS și cine ia deciziile legate de Parlament. Am văzut că mai multe candidaturi pe lista PAS au fost propuse, și persoanele au recunoscut, de președinta Maia Sandu. Dumneaei nu este membră de partid în virtutea funcției, dar este fondatoarea PAS. Nu vedeți o problemă de legalitate? În contextul în care parlamentul e putere legislativă, iar președinția este putere executivă, nu este un amestec al acestor puteri una în afacerile celeilalte? De ce e nevoie ca președinta Maia Sandu să vină să propună oameni pentru PAS și pentru Guvern? 
— Pentru că atunci când există o persoană care trebuie abordată și trebuie să avem certitudinea că șansele de a accepta, și nu e așa ușor să accepți provocarea să fii prim-ministru, să fii ministru sau să fii chiar și deputat, oameni care nu sunt membrii PAS, da, noi am apelat și am rugat ca unele persoane să fie abordate de dumneaei. 

Pe unele persoane le-am abordat eu, dar s-a discutat mai întâi în echipă. S-a discutat de principiu cum mergem noi în alegerile astea parlamentare și foarte repede s-a ajuns la concluzia că noi nu putem merge în formatul care a fost în 2021. S-a depășit, deja contextul e altul și trebuie să venim cu un gen de listă deschisă – să trecem dincolo de garnitura PAS, numai cu oferta PAS nu putem să mergem în fața oamenilor. 

— Tocmai pentru asta este criticat Partidul Acțiune și Solidaritate – că ar exista un singur pol de putere și acesta e la președinție.
— Și eu ce să fac acum? O să explic încă o dată că e firesc să discutăm între colegi, să facem schimb de opinii. Trebuie să discuți atunci când apare o problemă de urgență, dar nu numai de urgență, legat de securitatea statului.

— Când ați aflat că Dorin Recean nu va rămâne într-o funcție publică, nu va accepta să conducă un viitor Guvern și nici în Parlament nu va rămâne?
— Asta s-a conturat după alegeri. Evident că au fost încercări de a-l convinge să-și reconsidere ideea. Dumnealui a venit cu argumentele pe care le-a prezentat și în public și într-un final a trebuit să le acceptăm.

— În campanie nu se știa? Pentru că există discuții cât de corect a fost față de alegători, dumnealui fiind numărul doi pe lista PAS.
— Eu  nu am nicio pretenție la domnul prim-ministru. El și-a făcut tare bine meseria, foarte conștiincios. Fără să-i aduc osanale, el a lucrat cel mai mult și nonstop, pe toate dimensiunile. Mai ales pe dimensiunea de ordine publică. Acuma, să ceri mai mult decât omul poate să dea, e greu să ceri de la o persoană să fie înregimentată permanent și să ducă povara asta în continuare. Oamenii mai au nevoie de o pauză.

— Cât timp mai rămân în fracțiunea PAS Dinu Plîngău și Stela Macari de la Platforma DA?
— Ei sunt în fracțiunea PAS.

— Mai rămân doar până la votarea Guvernului? Pentru că anterior spuneau că nu vor să facă parte din fracțiunea PAS.
— Atunci a fost un moment neplăcut pentru toți, și pentru noi, și pentru ei, felul cum s-a comunicat lucrul ăsta. Dar ei au revenit, a fost ședința de parlament, au semnat. Toți suntem o echipă – 55 de deputați în fracțiunea PAS și așa și va rămâne. 

— Nu au intenția să părăsească ulterior fracțiunea?
— Nu. 

— Vedeți unele provocări de menținere a unității în fracțiunea PAS? În legislatura precedentă au plecat două persoane din fracțiune. Există riscuri ca persoanele să plece ori să fie interesate să plece?
— Tocmai de aia este foarte important rolul meu acolo, în Parlament. Pot să spun că am deja o experiență în Blocul ACUM, în Parlamentul trecut. Rolul meu este de a ține toată echipa împreună. 

— Și dacă nu, e responsabilitatea dumneavoastră dacă echipa se destramă?
— Nu, nu o să ajungem noi la asta. Eu tot timpul îi tratez cu mult respect pe colegii mei, trebuie să fii permanent alături, să-i asculți.  Eu le spun și lor principiul pe care îl am acasă, în raport cu copiii mei și cu membrii familiei mele. Eu le spun în felul următor: „Dragii tatei, orice s-ar întâmpla, tata și mama o să vă înțeleagă. Ai o întrebare, ai o problemă, vii și o spui.”

Toți colegii înțeleg că mandatul ăsta e un mandat deosebit. Dacă ne mobilizăm să devenim Parlamentul integrării europene, și eu cred în lucrul ăsta, la sfârșitul mandatului realizăm obiectivul ăsta, eu le spun: „După asta puteți să vă duceți să spuneți, domnule, eu m-am realizat ca cetățean, ca politician.” Ne-a oferit destinul șansa asta. Și toți înțeleg că presiunea cetățenilor e tare mare.

— Dar înțelege PAS că asta a fost încă o șansă pe care a primit-o și poate fi ultima șansă pentru a deveni partid la guvernare?
— Evident. Orice șansă, orice competiție electorală este încă o șansă pe care ți-o dau  alegătorii, care ți-o dau cetățenii. Și trebuie tratată ca atare, foarte serios.

— Haideți să vorbim despre relația cu opoziția. Am văzut voci critice din afara Parlamentului, chiar din societatea civilă, de la oameni care urmăresc ce se întâmplă, care v-au criticat pentru modul în care ați interacționat la prima ședință a Parlamentului cu cei din opoziție. Cineva a spus că sunteți superficial, poate arogant, în discuțiile cu ei. Cum vedeți colaborarea cu opoziția?
— Eu o văd așa cum a fost, foarte pragmatică. Și eu accept orice opinie care vine din afară. Numai că dacă nu ești acolo, nu înțelegi cum funcționează sistemul. Când stai deoparte și te uiți, ai un obiectiv, un unghi de vedere. Când ești acolo, îi vezi pe viu, cum s-ar spune.

— Dar și noi vedem, îi urmărim în direct.
— Nu, dumneavoastră nu-i vedeți la ședință când nu sunt camere de luat vederi. Dumneavoastră acolo nu-i vedeți. Acolo sunt cu totul alți oameni. De parcă s-a schimbat omul. A rămas numai forma și ambalajul același. Se schimbă în discurs, în abordare, sunt constructivi.

— Cu atât mai mult, poate trebuie să aveți un dialog mai prietenos, mai civilizat cu ei.
— Asta și eu le spun. Colegi, este partea pe care voi trebuie să vă arătați, să vă poziționați mai fioroși, mai combativi. Eu o înțeleg. Dar când e vorba de treabă, haideți, vă rog, să trecem la treabă. Și eu tot timpul am fost corect cu ei atunci când ei au avut contribuții consistente și la subiect. 

— Avem în acest Parlament deputați controlați de Ilan Șor?
— Îmi vine greu acum să spun. Cred că o să mă abțin la această etapă. O să monitorizăm foarte atent. Dar sunt din cei care au colaborat foarte activ, mai ales atunci când era perioada  aceea a protestelor foarte agresive și plătite foarte bine. Nu am să dau acum exemplu, dar este cel puțin o persoană-două, chiar trei. 

— Ce știți despre vizita directorului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, la Comrat?
— Nu știu detalii.

— Nu a fost coordonată cu Parlamentul? 
— Nu. Pot să vă spun numai un lucru. Am văzut din presă că Adunarea Populară de la Comrat a decis să reia discuțiile care au fost întrerupte de ei, nu de noi, unilateral. Dmitri Constantinov a închis platforma de cooperare parlamentară, iar acum ar vrea să reia, să reactiveze această platformă. Eu n-am discutat încă cu colegii. Eu nu cred că această persoană poate să fie crezută. Eu nu pot să cred în această persoană, care la scurt timp după ce a fost ales bașcanul sau după constituirea Adunării Generale, a tras o fugă în Israel, la Ilan Șor. Și încă a spus minciuni în public că el a coordonat lucrul ăsta cu mine, spunea asta în anturajul lui. Asta tare m-a deranjat. Eu nu văd la etapa actuală cum putem reanima această platformă cu un președinte al Adunării Populare de formatul ăsta.

— Legat de regiunea transnistreană, care este planul? Am văzut că, cel puțin din cei care au votat, e o cifră destul de mare, dacă e să comparăm și cu Găgăuzia, și cu unele raioane de la Nord, care au votat proeuropean. E adevărat că raportăm la un număr mic de oameni. 
— Tendința e frumoasă și asta e de apreciat. Evident că noi avem un plan, avem niște propuneri. O să le prezentăm și public.

— E ceva diferit de ce s-a întâmplat până acum? 
— Nu e ceva foarte diferit. Este o abordare mai cuantificată a procesului de reintegrare, pentru că reintegrarea presupune niște costuri – costuri mari. Și costurile astea, o spun foarte sincer, Guvernul Republicii Moldova sau bugetul Republicii Moldova nu și le poate de unul singur asuma. Imaginați-vă numai dimensiunea de pensie. 

— Înțeleg, dar până la costuri e nevoie ca acolo să fie reinstituit un control al puterii legale de la Chișinău.
— Aici vorbim despre propunerea noastră de a schimba acea misiune de pacificatori, care nu și-a dovedit eficiența.

— Și cum veți face?
— Aici vom avea nevoie de ajutorul mediatorilor, a partenerilor occidentali, europeni, americani.

— Se va merge foarte țintit pe acest scop?
— Noi trebuie să fim gata pentru momentul când conjunctura politică și geopolitică din regiune va fi benefică pentru această soluție. Asta presupune că atunci când și statele membre ale UE, și Statele Unite, și Rusia, evident, fără Rusia nu o să putem discuta subiectul ăsta și găsi o soluție elegantă, Ucraina, România, când o să se creeze premisa, și noi lucrăm și comunicăm constant cu partenerii noștri, iată atunci noi să fim pregătiți pentru a spune că avem soluții pentru integrarea economică, avem soluții pentru integrarea socială, noi avem soluții pentru integrarea administrativă, energetică.

— Se va întâmpla asta în mandatul acestui Parlament? 
— Aici nu vă pot răspunde, ca să nu creez așteptări. Evident, foarte mult depinde de situația din Ucraina, vedeți ultimele evoluții, le urmărim și noi foarte atent. O să fie pace în Ucraina – o să fie pace la noi. 

— O reformă foarte importantă despre care s-a vorbit și în mandatul precedent, dar a fost doar inițiată, este legată de administrația locală. 
— Da, este unul din angajamentele noastre. Timpul deja curge. În 2026 trebuie să facem tot ce avem de făcut ca să ne pregătim pentru 2027.

— Atunci vor fi alegeri locale deja, când nu mai pot fi făcute reforme. În timp de un an ce vă propuneți?
— Eu cred că e timp suficient ca Guvernul să vină cu o propunere și Guvernul să facă lucrul ăsta, o să vină cu o propunere către toată societatea, primari, consilieri locali, raionali, deputați, societate civilă.

— Spuneți-ne alte 3-4 promisiuni pe care le puteți da acum și cu care la final de mandat veți fi siguri că nu ați înșelat așteptările.
— Cea de integrare europeană este principală. Așa, e clar. Continuarea reformei justiției, să ducem vettingul până la sfârșit. Valorificarea resurselor din Planul de creștere economică, de 1,9 miliarde de euro din partea UE. Și aici e o mare problemă de capacități. Să avem investiții foarte clare în sisteme de irigare. Programul de împădurire, care ține de schimbările climatice. Și reforma teritorială administrativă trebuie s-o facem. Și mai sunt, dar mă opresc aici.

— Va trăi societatea din R. Moldova mai bine la finalul acestui mandat? 
— Noi trebuie să facem tot posibilul să trăim mai bine. Și noi avem toate ingredientele și șansele să facem lucrul ăsta acasă. Eu cred în lucrul ăsta.