Domnica Manole explică decizia CC prin care decretul de desemnare repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier a fost declarat neconstituțional
Magistrații Curții Constituționale (CC) au declarat drept neconstituțional decretul președintei Maia Sandu privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier. Prin decizia de marți, 23 februarie, Înalta Curte obligă președinta să anunțe noi consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.
Decizia de astăzi a fost luată în baza sesizării depuse la 12 februarie curent de deputații socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac și Alexandr Suhodolski. Aceștia au cerut să fie interpretat dacă președinta Sandu a admis o încălcare gravă atunci când a desemnat-o pe Gavrilița repetat la funcția de premier, însă această parte a sesizării nu a fost admisă de Înalta Curte.
Președinta CC Domnica Manole explică decizia de astăzi a Înaltei Curți.
„Astăzi, 23 februarie 2021, Curtea Constituțională împlinește 26 de ani de la fondare. Odată cu trecerea timpului, jurisprudența ei se extinde, contribuind la garantarea efectivă a drepturilor fundamentale și la consolidarea democrației în R. Moldova. Cazul de astăzi îmi oferă o bună ocazie să subliniez că hotărârile Curții au forță de Constituție și sunt obligatorii, în totalitatea lor, inclusiv considerentele lor, pentru toate autoritățile din R. Moldova”, a declarat Manole.
Președinta CC a amintit că într-o hotărâre recentă din august 2020, Curtea a reținut că modul de alegere a Președintelui Republicii, indiferent dacă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat sau prin votul Parlamentului, nu influențează nicicum competența Președintelui Republicii de a desemna un candidat pentru funcția de Prim-ministru.
„Marja discreționară a Preşedintelui Republicii la desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa”, a mai spus Manole.
Magistrata a făcut trimitere la Hotărârea din 2015 în care Curtea a subliniat că prin sintagma „majoritatea parlamentară” se înțelege majoritatea absolută a deputaţilor aleşi în Parlament, adică cel puțin 51 de deputați, care în baza dispozițiilor constituționale pot acorda vot de încredere Guvernului. Majoritatea parlamentară trebuie formalizată, nu doar declarată, cu precizarea deputaţilor care o constituie, cu specificarea disponibilității de a susţine o anumită candidatură pentru funcţia de Prim-ministru şi cu notificarea oficială a Preşedintelui Republicii Moldova.
„În această cauză, Curtea a reținut că, pe 11 februarie 2021, 54 de deputați au semnat o Declarație de constituire a majorității parlamentare pentru susținerea dnei Mariana Durleșteanu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. De asemenea, Declarația în discuție a fost comunicată Președintelui Republicii. Așadar, condiția înaintării candidatului pentru funcția de Prim-ministru de către o majoritate parlamentară absolută formalizată a fost îndeplinită”, susține Domnica Manole.
Cu privire la cel de-al doilea aspect, Curtea a observat că Președintele Republicii nu a desemnat candidatul pentru funcția de Prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară absolută formalizată.
„În jurisprudența sa, Curtea a reținut că Preşedintele Republicii poate evalua calitățile, competenţa, experienţa şi, în fond, capacitatea candidatului propus de majoritatea parlamentară să conducă Guvernul şi să-şi atragă sprijinul politic al majorităţii parlamentare. În această cauză, la emiterea Decretului, Președintele Republicii nu a contestat calitățile personale și profesionale ale candidatului propus de majoritatea parlamentară. Obiecțiile Președintelui Republicii au fost îndreptate spre deputații care au susținut candidatul pentru funcția de Prim-ministru”, a mai spus Manole.
Totodată, Curtea a observat caracterul deficitar al cooperării loiale dintre Președintele Republicii și deputații în Parlament în cadrul celei de-a doua runde de consultări privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru.
Curtea a reiterat că scopul consultării îl reprezintă identificarea sprijinului politic al unei majorități parlamentare formalizate pentru o persoană capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. Această consultare trebuie să fie un dialog autentic asumat de părți, dialog care trebuie realizat cu bună-credință, în mod sincer și responsabil, astfel încât să fie atins scopul menționat mai sus. Pe un astfel de dialog trebuie să se fundamenteze în mod obiectiv decizia Președintelui Republicii de desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru.
„Așadar, Președintele R. Moldova și deputații din Parlament trebuie să manifeste un comportament constituțional loial și să dea dovadă de respect reciproc în vederea asigurării unei cooperări esențiale procesului de investire a unui Guvern și, implicit, bunei funcționări a statului. În consecință, Curtea a declarat neconstituțional Decretul Președintelui R. Moldova nr. 32 din 11 februarie 2021 privind desemnarea dnei Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. De asemenea, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea în partea care se referă la constatarea că prin refuzul desemnării dnei Mariana Durleșteanu în calitate de candidat propus de majoritatea parlamentară pentru funcția de Prim-ministru Președintele R. Moldova a săvârșit o faptă gravă în sensul articolului 89 alin. (1) din Constituție”, a mai menționat președinta CC Domnica Manole.
Pentru a se evita un blocaj instituțional cauzat de lipsa unui dialog bazat pe respect și diligență între Președintele Republicii și Parlament, Curtea a considerat necesar ca părțile să recurgă la noi consultări, care să respecte Constituția și care să fie conforme cu jurisprudența Curții.
