Filtrul integrității vs. filtrul CSM: cum au ajuns Cupcea și Bulhac să rămână în sistem după evaluări nepromovate. Cazul lui Bulhac a ajuns la CSJ: „Consiliul s-a îndepărtat de practica sa anterioară”
Veronica Cupcea, președinta interimară a Judecătoriei Orhei, și Ion Bulhac, judecător la Curtea de Apel Centru, au fost menținuți în sistem de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), deși Comisia de Evaluare a Judecătorilor a constatat că cei doi nu întrunesc criteriile de integritate etică sau financiară și, prin urmare, a propus ca aceștia să nu promoveze evaluarea externă.
În cazul magistratei Veronica Cupcea, CSM invocă faptul că „nu sunt întrunite condițiile pentru menținerea concluziei de nepromovare a evaluării”, în timp ce, în cazul judecătorului Ion Bulhac, Consiliul susține că deficiențele identificate de Comisie „reprezintă erori de interpretare juridică”.
Între timp, hotărârea CSM în privința judecătorului Ion Bulhac a ajuns pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Comisia de Evaluare a Judecătorilor consideră că „CSM s-a îndepărtat de practica sa anterioară și nu a realizat o evaluare cumulativă a celor 16 hotărâri ale judecătorului, aferente celor șase cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. În cazul Veronicăi Cupcea, însă, Comisia a decis să nu conteste hotărârea CSM, motivând că „nu există suficiente temeiuri juridice pentru formularea unei contestații la CSJ”.
Nici hotărârile Comisiei Vetting, nici deciziile CSM în privința celor doi magistrați nu au fost făcute publice deocamdată. Ziarul de Gardă a analizat audierile desfășurate de Comisia Vetting în cadrul procedurii de reevaluare a celor doi magistrați și prezintă argumentele membrilor CSM care s-au pronunțat în privința integrității acestora.
Judecătoarea Cupcea, între un împrumut de 200 de mii de lei, un venit din vânzarea unei mașini și economii în numerar
În cadrul procedurii de reevaluare din 4 iunie 2026, președintei interimare a Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, care nu a promovat de două ori evaluarea Comisiei Vetting, i-au fost solicitate explicații cu privire la un împrumut acordat în 2011 de un membru al familiei soțului său și la modul în care obligația de rambursare ar fi fost stinsă ulterior, prin cedarea a două terenuri, pe care se întinde o livadă de nuci.
„(…) Consiliul Superior al Magistraturii ne-a indicat trei aspecte: împrumutul de 200 de mii de lei din 2011 și, ulterior, din 2012, venitul din vânzarea automobilului Volkswagen Golf Plus și economiile în numerar de la finalul anului 2016 și de la finalul anului 2017. În ceea ce privește împrumutul de 200 de mii de lei din 2011, avem și un aspect legat de un sold negativ ulterior, în 2012. Soțul dvs. a luat un împrumut de 200 de mii de lei de la sora lui în anul 2011, iar în 2012 dvs. ați declarat că ei au ajuns la un acord ca el să nu mai aibă acea datorie, dar să-i transfere, la rândul său, o livadă imediat ce va moșteni acea livadă de la părinții săi (…). În 2016, el a transferat livada surorii sale. Tatăl lui a decedat în 2013. Puteți să ne răspundeți la întrebarea de ce dumnealui a transferat abia în 2016 (livada de nuci, n.r.)?”, a declarat Willem Brouwer, membru al Comisiei de evaluare a judecătorilor.
Judecătoarea a explicat că familia sa nu a acceptat imediat moștenirea, întrucât sora soțului său era plecată din țară, iar atunci când revenea nu se reușea perfectarea actelor.
„Soțul i-a făcut surorii sale o procură, iar ea, în baza procurii, și-a donat sie însăși aceste terenuri. Era dificil să fie disponibili în aceeași zi sau perioadă ca să meargă împreună la notar, pentru că ea puțin se află în țară. De aceea a durat o perioadă până a acceptat moștenirea, apoi până a făcut acea procură. Dar în această perioadă, ea o folosea (livada, n.r.), adică strângea roada, de facto îi aparținea, doar că actele nu erau perfectate (…)”, a susținut Veronica Cupcea în timpul audierii.
Totodată, judecătoarea a declarat că până în anul 2012 livada de nuci era folosită de către socrii săi, susținând că nu are „idee” cât ar costa, în contextul în care este averea soțului său.
„Noi eram ajutoare, adică mergeam acolo și munceam, dar era a lor, ei strângeau roada și o vindeau (…). Sora lui (a soțului judecătoarei, n.r.) cunoștea că toate pământurile îi revin fratelui său. De aceea, în 2012, a venit cu această propunere, că nu are nevoie să-i întoarcă banii, dar după ce moștenește livada, i-o oferă ei. El a acceptat, iar din 2013, după ce a decedat socrul, a devenit a ei, adică ea o folosea, strângea roada. Dar documental s-a făcut în 2016 (…)”, susține Veronica Cupcea.
Audierea Veronicăi Cupcea s-a concentrat și pe o dispută – dacă automobilul familiei judecătoarei de model Volkswagen a fost vândut în 2017 sau în 2018 și care a fost prețul acestuia – 4 500 de euro (peste 89 de mii de lei, n.r.) sau 50 de mii de lei.
„Automobilul a fost utilizat frecvent de fiul dvs. Dvs. ați spus că a fost utilizat și de prietenii lui, dar acesta este deja alt subiect. A fost utilizat până în momentul în care fiul dvs. a procurat un automobil de model Toyota Corolla. Apoi, acesta a devenit un automobil pe deplin al familiei. În răspunsurile dvs. la întrebări, ați scris că 100 de mii de lei au fost rezultatul vânzării automobilelor de către fiul dvs. Unul dintre automobile a fost vândut cu 50 de mii de lei. Concluzia Comisiei a fost că Volkswagenul a fost vândut tot cu 50 de mii de lei, însă dvs. ați spus că acesta a fost vândut cu 4 500 de euro, ceea ce înseamnă mult mai mult – circa 95 de mii de lei. Asta este disputa pe care o avem. Ați spus că automobilul a fost vândut în 2017, pe când transferul oficial al Volkswagenului către cumpărător a avut loc în iulie 2018. Dvs. cunoașteți că astfel de documente oficiale sunt foarte importante pentru Comisie, pentru că ele reprezintă probe tangibile. Pe de altă parte, cred că era 28 ianuarie 2018 când un șofer al automobilului, aparent noul proprietar, a fost amendat pentru o anumită încălcare a regulilor de circulație. Disputa este dacă automobilul a fost vândut în 2017 sau în 2018 și dacă prețul a fost de 4 500 de euro”, a precizat Willem Brouwer.
Drept răspuns, judecătoarea Cupcea a precizat că automobilul a fost vândut la începutul lunii septembrie 2017 la prețul de 4500 de euro.
„Prețul de 4500 de euro l-am primit și l-am adăugat la banii cu care am cumpărat o mașină Toyota Rav 4, adică familia mea niciodată n-a avut în proprietate două automobile simultan, decât în 2015, când feciorul și-a cumpărat automobilul lui, dar noi ca familie aveam unul singur (…). Din 2018 noi am avut două automobile în familie – acel pe care el (fiul, n.r.) îl folosea în vacanță, iar tot restul anului îl folosea fiica, și deja automobilul nostru, Toyota Rav 4, pe care noi l-am procurat vânzând un Golf 5 Plus (…)”, a susținut Veronica Cupcea.
Membrii Completului C al Comisiei au analizat, de asemenea, fluxurile financiare ale gospodăriei, concentrându-se asupra unor eventuale discrepanțe patrimoniale pentru perioadele 2013–2014, 2017 și 2020. Pe parcursul audierii, magistrata a fost asistată de avocatul său Petru Balan, unul dintre apărătorii fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon, în dosarul „Kuliok”.
„(…) Dacă Comisia include aceste venituri, care se regăsesc în extrasele bancare deținute de Comisie, atunci acolo sunt toate sumele de bani care au intrat în contul meu și în conturile copiilor mei în 2013, 2014, 2017, 2018, 2019 și 2020. Nu a fost inclusă suma obținută din vânzarea acestui automobil de 4500 de euro. Chiar dacă soldul rămâne negativ, acesta este sub 234 de mii de lei care duce la nepromovare”, a precizat judecătorea.
Potrivit Comisiei Vetting, în cadrul procedurii de reevaluare a fost organizată și o ședință suplimentară, desfășurată cu ușile închise, în care au fost audiați mai mulți martori. Această sesiune n-a fost însă inclusă în înregistrarea publică.
Aproximativ la o lună și jumătate după această audiere, Comisia Vetting a anunțat că judecătoarea Veronica Cupcea nu întrunea criteriile de integritate financiară prevăzute de lege și a propus CSM-ului ca aceasta să nu promoveze evaluarea externă. În cadrul ședinței CSM din 4 august, membrii Consiliului au respins însă Raportul de reevaluare externă a magistratei, hotărând să o mențină în sistem.
„Plenul CSM hotărăște: se respinge Raportul cu privire la reevaluarea externă a judecătoarei Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, și se constată promovarea evaluării. Hotărârea poate fi contestată la CSJ în termen de 15 zile de la notificare (…)”, a declarat președintele CSM, Sergiu Caraman.
Cazul Veronica Cupcea. Argumentele CSM
La scurt timp după ce au adoptat o decizie favorabilă în privința judecătoarei, reprezentanții CSM au publicat o notă informativă prin care susțineau că n-au fost întrunite „condițiile pentru menținerea concluziei de nepromovare a evaluării”, constatând promovarea evaluării externe de către magistrată.
„În urma recalculării fluxurilor financiare aferente anului 2020, a rezultat un sold pozitiv în cuantum de 19 260 de lei. În consecință, pentru anul respectiv nu se mai constată existența unei averi nejustificate.
Totodată, Consiliul reține că existența unei diferențe financiare pozitive pentru anul 2020 nu înlătură constatările anterioare referitoare la anii 2013 și 2014, pentru care a fost identificată o diferență negativă cumulată în cuantum de 221 187 de lei. Această situație nu mai subzistă însă pentru anul 2020, ca urmare a aplicării indicatorului corespunzător mediului rural de trai al gospodăriei subiectului evaluării.
Întrucât valoarea totală a averii inexplicabile stabilite pentru întreaga perioadă evaluată este inferioară pragului prevăzut la art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252/2023, aceasta nu poate constitui, prin ea însăși, temei pentru constatarea lipsei integrității financiare a subiectului (…)”, se spune într-un comunicat al Consiliului.
Veronica Cupcea activează în sistemul judecătoresc din iunie 2007, când a fost numită în funcția de judecătoare la Judecătoria Orhei, pentru un termen de cinci ani. În decembrie 2010, conform magistrat.md, a fost desemnată în funcția de președintă a Judecătoriei Orhei, pentru un termen de patru ani. Din februarie 2021, exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei, până la ocuparea funcției în modul stabilit de lege.
În decembrie 2012, ZdG a scris că Veronica Cupcea a găsit-o vinovată pe Anastasia Motîngă, care la acea vreme activa în calitate de grefieră în aceeași instanță, de însușirea bunurilor materiale ale statului. Judecătoarea Cupcea a achitat-o și a angajat-o în calitate de grefieră, pentru ca ulterior să o promoveze în funcția de consilieră a președintelui Judecătoriei Orhei. Cupcea declara în acea perioadă, pentru ZdG, că nu era vorba despre niciun conflict de interese. Ulterior, magistrata a fost sancționată cu o atenționare.
În 2025, Cupcea a ridicat venituri salariale brute de peste 551 de mii de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 46 de mii de lei pe lună. Familia magistratei deține cinci terenuri, două case și un apartament, iar din 2022, judecătoarea conduce un automobil de model Toyota C-HR.
Judecătorul Bulhac, explicații în legătură cu un aspect de integritate etică
Magistratul Ion Bulhac de la Curtea de Apel (CA) Centru a fost audiat, pe 4 iunie 2026, de Comisia de Evaluare a Judecătorilor, în cadrul procedurii de reevaluare dispuse de CSM. Potrivit Comisiei Vetting, reevaluarea s-a concentrat pe considerentele indicate de CSM în hotărârea prin care a respins raportul evaluării inițiale. Audierea a vizat doar un aspect de integritate etică – implicarea judecătorului în câteva cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).
Într-un comentariu pentru ZdG, judecătorul a precizat că audierea s-a axat pe cinci cauze, însă deocamdată nu ne poate oferi detalii despre acestea. „Atât la Comisie, cât și la CSM, ședințele au avut loc cu ușile închise, cauzele se află pe rol (…). Sunt cinci cauze, dar eu am participat, iar Comisia a văzut acest lucru, la 22 de mii de cauze”, a spus el.
„Cauzele CtEDO au fost discutate în ședință închisă, deoarece erau grupate pe articole din Convenție, iar unele dosare abordate se află încă în curs de examinare. Această parte a audierii nu este inclusă în înregistrarea publică”, a precizat Comisia într-un comunicat.
În timpul audierii, judecătorul Ion Bulhac a admis că a comis anumite greșeli, însă consideră că deciziile adoptate de el n-au fost „hotărâri arbitrale”.
„În primul rând, vreau să menționez că toate deciziile care au fost discutate sau examinate au fost adoptate practic în primul meu an de activitate, inclusiv în perioada în care am activat la Curtea de Apel Centru, în cadrul Colegiului specializat. Am activat în acest Colegiu alături de doi judecători experimentați, care, desigur, m-au învățat anumite momente (…). La etapa aceea era o practică la Curtea de Apel. Dacă nu preluam acea practică, urmau alte sancțiuni. Am înțeles problema în aceste cazuri și, desigur, am ținut cont de ea la soluționarea următoarelor cauze, care până în ziua de astăzi se examinează (…). Acesta este genul de activitate, asta este asumarea până la urmă de a adopta unele decizii. A fost o provocare nouă pentru mine și, desigur, am comis și greșeli. După cum ați văzut, am susținut aceste constatări ale CtEDO. Comisia apreciază, da, pentru mine sunt greșeli. De altfel, așa cum a apreciat Comisia și în cazul unui coleg de-ai mei, mai degrabă sunt niște greșeli procedurale. Eu sper că am demonstrat că nu sunt hotărâri arbitrale pe care le-am adoptat, chiar ieșind din constatările CtEDO pe fiecare caz în parte (…). Consider că aprecierea Comisiei în raport cu mine poartă un caracter pripit și defavorizat față de soluțiile adoptate în cazul altor colegi de-ai mei, pentru că actele emise de mine totuși au fost motivate, în viziunea mea, întemeiate și justificate (…). Onorată Comisie, nu este proporțională nepromovarea evaluării doar în baza criteriului de integritate etică. Acest criteriu, în viziunea mea, este subiectiv și nu se poate demonstra cu certitudine segmentul unor decizii care au dus la condamnarea de către CtEDO (…)”, a spus judecătorul Bulhac.
Ulterior, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că a finalizat reevaluarea judecătorului Ion Bulhac și a propus, pentru a doua oară, ca acesta să nu promoveze evaluarea externă, constatând că nu întrunește criteriul de integritate etică.
„Doar erorile de o gravitate deosebită pot justifica excluderea unui judecător din sistem”
La fel ca în cazul judecătoarei Veronica Cupcea, magistratul Ion Bulhac a promovat însă evaluarea externă, în urma unei decizii a CSM din 4 august. Reprezentanții Consiliului își explică decizia prin faptul că judecătorul „nu poate fi sancționat pe plan etic pentru omisiuni care decurg din limitele legale ale procedurii sau din modul în care cererile au fost motivate de către participanți”.
Astfel, Consiliul susține că „deficiențele identificate în cauzele examinate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în care este vizat reprezintă erori de interpretare juridică, de natură decizională, și nu acte arbitrare”.
„Potrivit standardelor constituționale aplicabile, doar erorile de o gravitate deosebită pot justifica excluderea unui judecător din sistem. În cauzele criticate, judecătorul Bulhac a activat ca membru al unor complete colegiale, având la acea etapă o experiență profesională redusă și fără a deține calitatea de raportor sau de președinte al completului. Aceste circumstanțe diminuează gradul de vinovăție individuală care i-ar putea fi imputat. În cauzele de recurs, instanța este ținută strict de motivele invocate de părți (…)”, susține CSM într-un comunicat.
Ion Bulhac activează în sistemul judecătoresc din iulie 2002, când a fost numit, pentru un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi. Doi ani mai târziu, conform magistrat.md, a fost numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana din municipiul Chișinău. În iulie 2007, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Din aprilie 2017, acesta activează la Curtea de Apel Centru. Bulhac a făcut parte din completul de judecată care a pronunțat decizia de condamnare la 15 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, în privința fugarului penal Ilan Șor.
În 2025, conform actului său de avere, Bulhac a avut venituri salariale brute de peste 438 de mii de lei, adică peste 36 de mii de lei pe lună. Tot anul trecut, judecătorul a obținut peste 111 mii de lei din alocații de stat, contract de locațiune, contract de arendă a terenurilor agricole și indemnizație pentru incapacitate de muncă. Magistratul mai declară o casă, un apartament și ½ dintr-un spațiu comercial cu o suprafață de 144 de metri pătrați. Din 2020, Bulhac conduce un automobil de model Toyota, estimat la 210 mii de lei.
Ce urmează după hotărârile luate de CSM
Pe 13 august, Victoria Timuș-Loza, specialistă în PR și comunicare la Comisia de Evaluare a Judecătorilor, a precizat pentru ZdG că instituția a recepționat hotărârile CSM în cazul celor doi judecători, având la dispoziție 15 zile pentru a le contesta.
Astfel, termenul a expirat în această săptămână, iar Comisia a luat o decizie în privința judecătorilor.
„Comisia de Evaluare a Judecătorilor a recepționat, pe 10 august curent, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost respins raportul de reevaluare privind judecătoarea Veronica Cupcea. În ceea ce privește hotărârea CSM referitoare la judecătorul Ion Bulhac, aceasta a fost recepționată de Comisie astăzi, 13 august. În ambele cazuri, Comisia are dreptul de a contesta hotărârile CSM în termen de 15 zile de la data recepționării prin poșta electronică a actului respectiv”, a precizat Victoria Timuș-Loza.
Miercuri, 26 august, Victoria Timuș-Loza a declarat pentru ZdG că raportul în cazul magistratei Veronica Cupcea urmează să fie publicat pe parcursul zilei.
Într-un comentariu pentru ZdG, Livia Mitrofan, membră a CSM, a declarat că, „din punct de vedere procesual, hotărârea luată în cazul doamnei Cupcea rămâne în vigoare, precum că ea a trecut vetting-ul, și va fi publicată. În ceea ce-l privește pe domnul Bulhac, deja Curtea Supremă de Justiție se va expune dacă CSM a procedat corect sau Comisia Vetting”.
Hotărârea CSM privind judecătorul Ion Bulhac, contestată la CSJ
Marți, 25 august, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că a contestat la CSJ hotărârea CSM prin care a fost respins raportul de reevaluare în privința judecătorului Ion Bulhac, de la Curtea de Apel Centru.
„În urma reevaluării, Completul A și-a menținut concluzia inițială, constatând că judecătorul nu întrunește criteriile de integritate etică și propunând nepromovarea evaluării externe. Pe 4 august 2026, CSM a respins raportul de reevaluare, apreciind, în esență, că aspectele de ordin etic identificate de Comisie nu ating nivelul de gravitate necesar sau că anumite circumstanțe diminuează gradul de responsabilitate al judecătorului.
După recepționarea și examinarea hotărârii motivate a CSM, Comisia a decis să își exercite dreptul prevăzut de lege de a o contesta la CSJ. Printre principalele motive se numără faptul că, în opinia Comisiei, CSM s-a îndepărtat de practica sa anterioară și nu a realizat o evaluare cumulativă a celor 16 hotărâri ale judecătorului aferente celor 6 cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, se menționează într-un comunicat al Comisiei.
Potrivit legii, CSJ urmează să examineze contestația în termen de 30 de zile de la depunere.
Cazul Veronicăi Cupcea: „În urma recalculării, valoarea totală a averii inexplicabile s-a situat sub pragul prevăzut de lege”
În cazul judecătoarei Veronica Cupcea, președintă interimară a Judecătoriei Orhei, Comisia a decis să nu conteste hotărârea CSM din 4 august.
„CSM a înlocuit, pentru anul 2020, valoarea Cheltuielilor de Consum ale Populației (CCP) aferentă mediului urban cu cea aferentă mediului rural. În urma acestei recalculări, valoarea totală a averii inexplicabile s-a situat sub pragul prevăzut de lege. După examinarea motivării CSM, Comisia a constatat că nu există suficiente temeiuri juridice pentru formularea unei contestații la CSJ”, subliniază Comisia.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.
