După ce a condus trei ani PG, Parlamentul susține că Harunjen a fost numit ilegal. Ce urmează

Cu câteva minute în urmă, deputații Blocului ACUM și cei din PSRM au adoptat o hotărâre prin care a constatat că în 2016 Eduard Harunjen nu ar fi fost „eligibil” pentru a prelua șefia PG, pe motiv că, timp de nouă luni înainte de a deveni procuror general, a deţinut calitatea membru al Consiliului Superior al Procurorilor din postura de procuror general interimar, fapt care ar încălca Legea cu privire la Procuratură. Hotărârea nu are efect juridic.

Prin aceeași hotărâre, Parlamentul a decis să transmită lui Igor Dodon „recomandarea” de a emite în privința lui Eduard Harunjen a unui decret „privind constatarea încetării raporturilor de serviciu”.

Respectiv, după intrarea în vigoare a hotărârii, urmează ca punctul decisiv în privița procurorului general să fie pus de șeful statului, Igor Dodon.

• LIVE/ Democrații acuză majoritatea parlamentară de încălcarea normei constituționale

Demisia lui Eduard Harunjen a fost cerută în ultima perioadă de societatea civilă, care a inițiat semnare aunei petiții online în acest sens, și de factorii politici de la guvernare.

După ce Eduard Harunjen a declarat că timp de trei ani de mandat a respectat cu stricteze legea, că PG nu a fost influențată de factorul politic și că nu va pleca benevol de la conducerea PG, șeful statului i-a sugerat că ar putea fi modificată Legea cu privire la Procuratură pentru a-l demite din funcție.

Ieri, vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari, a declarat pentru ZdG că juriștii instituției, caută „formule” pentru demiterea din funcție a lui Eduard Harunjen.

• DOC/ Scenariul Parlamentului pentru demiterea lui Harunjen
• Scenariul privind înlăturarea lui Harunjen de la șefia PG și replica procurorului: „în țara aceasta e posibil orice”

Eduard Harunjen conduce Procuratura Generală din decembrie 2016, când a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor câștigător al concursului pentru fotoliul de procuror general și numit în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti.

Edu­ard Haru­n­jen  are o expe­rien­ță de peste 20 de ani în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. Aces­ta locu­ieș­te într-un imo­bil de mili­oa­ne din capi­ta­lă, pe str. N. Smo­chi­nă, la o arun­că­tu­ră de băț de car­ti­e­rul luxos din str. Cio­câr­li­ei, atri­bu­it fami­li­ei Voro­nin. Casa a fost dată în exploa­ta­re în anul 2011, când Haru­n­jen deți­nea func­ția de pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG). Imo­bi­lul cu două nive­lu­ri, spu­nea Haru­n­jen, pen­tru ZdG, în 2013,când scri­am des­pre locu­in­ța fami­li­ei sale, l-a con­stru­it „timp de 13 ani. În 1995, am pri­mit un apar­ta­ment. În 2000, l-am vân­dut. Cu acei bani şi cu banii de la nun­tă mi-am con­stru­it casa”.

Pe lân­gă casa și tere­nul afe­rent, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral deți­ne și un alt teren de 5 ari, ampla­sat chiar lân­gă imo­bi­lul său și pe care l-a cum­pă­rat în vara anu­lui 2000. În decla­ra­ția de ave­re, Haru­n­jen scrie că a plătit pen­tru acel teren un „preț con­trac­tu­al de 15 mii de lei”. Astăzi, un ase­me­nea bun poa­te fi vân­dut cu apro­xi­ma­tiv 70 de mii de euro, con­form pre­țu­lui de pia­ță (!).

Citiți și:

• Cine devine procuror general? CV-urile, averea și controversele celor șase candidați
• Interviu cu Eduard Harunjen, procuror general interimar: „Societatea este manipulată”