Dosarul „Kuliok”: judecătorul-raportor și-a încetat activitatea la CSJ, lăsând în urmă acuzații privind presiuni. Va fi reluată, pentru a doua oară, cercetarea cauzei?
Judecătorul raportor din dosarul „Kuliok”, în care fostul președinte și actualul deputat Igor Dodon este învinuit de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, și-a încetat activitatea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) începând de luni, 27 aprilie. Sistarea a venit la fix trei ani de la transfer.
Instanța nu a repartizat deocamdată cauza unui alt magistrat, au precizat reprezentanții CSJ în după-masa zilei de luni, fiind întrebați de ZdG de cine va fi înlocuit Ghenadie Eremciuc.
„Având în vedere că cauza era în procedura judecătorului Ghenadie Eremciuc și el era judecător-raportor, aceasta urmează să fie repartizată din nou, prin programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) unui alt judecător-raportor”, a comunicat purtătoarea de cuvânt a CSJ Ana Railean.
Întrebați de ZdG care este poziția acuzării de stat în privința reluării examinării după schimbarea judecătorului, Procuratura Anticorupție a transmis că „este prematur să se expună la această etapă”. „Urmează să vedem ce decide completul după numirea altui membru”, a comentat PA.
Următoarea ședință în dosarul „Kuliok” era programată pentru 6 mai.
Pe 24 aprilie, președinta interimară a CSJ, Stela Procopciuc, a semnat o decizie de modificare a dispoziției privind constituirea completelor de judecată pentru anul 2026. Astfel, au fost constituite două complete de judecată pentru examinarea cauzelor penale de către Curtea Supremă de Justiție, în calitate de primă instanță: Stella Bleșceaga – președinte, Alexandru Negru (raportare), Leonid Chirtoacă și Vladislav Gribincea – președinte, Alexandru Negru, Leonid Chirtoacă (raportare).
Ce prevede codul de procedură penală
Legea prevede că completul de judecată trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei, cu câteva excepții. Dacă aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat până la începerea cercetării judecătorești.
După începerea cercetării judecătorești, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune reluarea de la început a cercetării judecătorești.
În cazul în care unul dintre judecătorii completului format din mai mulți judecători nu poate participa la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, de deces, de eliberare din funcție în condițiile legii sau în cazul admiterii cererii de recuzare ori a declarației de abținere, acesta este înlocuit de un alt judecător și cauza se judecă în continuare. Judecătorului care intervine în proces i se oferă timp pentru a lua cunoștință de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în instanță, însă înlocuirea acestuia în condițiile prezentului alineat nu necesită reluarea judecării cauzei. Judecătorul are dreptul să solicite repetarea unor acțiuni procesuale deja efectuate în ședințele de judecată în lipsa lui dacă are de concretizat chestiuni suplimentare.
Cum a plecat Eremciuc de la CSJ: presiuni și acuzații
În ședința de miercuri, 22 aprilie, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis cererea judecătorului Ghenadie Eremciuc, de la Judecătoria Bălți, privind încetarea transferului temporar al acestuia la Curtea Supremă de Justiție, începând cu 27 aprilie.
Magistratul, transferat începând din 10 mai 2023, a depus o cerere la CSM încă din 10 aprilie pentru sistarea transferului. Drept argument invocat de judecător a fost o ședință CSM din 13 februarie 2024, când „s-a încercat insistent de a accepta încetarea transferului temporar la CSJ, sub pretextul deblocării situației din cadrul Judecătoriei Bălți”.
„A perceput că se încearcă determinarea dânsului să fie sistat transferul ca urmare a unei cauze penală în care a fost vizat. Mai menționează că, prin hotărârea Colegiului disciplinar din 5 septembrie 2025, s-a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința sa, dar, prin hotărârea CSM din 26 ianuarie 2026, a fost admisă contestația și s-a aplicat o pedeapsă sub formă de mustrare. A contestat această hotărâre la CSJ”, a relatat membrul CSM Alexandru Postica, care a atras atenția că de la ședința invocată din 2024 au trecut doi ani și „nu vede o legătură directă”
Eremciuc a comunicat că a întrebat Procuratura Generală, în octombrie 2025, despre o cauză penală în care ar fi vizat, dar nu a primit un răspuns.
Membrii CSM au discutat în ședință despre necesitatea sesizării Procuraturii, dar propunerea privind sesizarea pentru investigarea „presiunilor” nu a fost susținută de Sergiu Caraman, Alexandru Postica, Maria Frunze, Tatiana Ciaglic, Ioana Chironeț și Lucia Popescu.
„În cererea prin care Ghenadie Eremciuc solicită încetarea transferului temporar sunt aduse acuzații și utilizați niște termeni acuzatorii la adresa CSM – că l-am fi persecutat. Propun să expediem Inspecției judiciare să examineze aceste circumstanțe grave (…)”, a declarat Ion Guzun.
Președintele CSM a explicat că Inspecția nu are competența de a examina acțiunile membrilor CSM.
„Dumnealui examinează dosare penale de rezonanță și invocă că depune această cerere din cauza presiunilor. Acest motiv poate fi folosit de către justițiabili, pe dosarele respective, ca imixtiune în justiție (…). Ulterior poate avea efect asupra cauzelor penale pe care le are dumnealui. Dumnealui a fost pe buletin (concediu medical, n.r.) o perioadă. Această cerere lasă loc de interpretare și poate avea efecte în dosarele pe care dumnealui în prezent le examinează”, a atenționat membra CSM Livia Mitrofan.
Judecătorul Ghenadie Eremciuc, transferat temporar de la Judecătoria Bălți, sediul Central, a fost sancționat disciplinar sub formă de mustrare pe 27 ianuarie 2026. Atunci, Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar din septembrie 2025 prin care a fost încetată cauza disciplinară în privința magistratului. Judecătorul nu a răspuns atunci apelurilor ZdG pentru un comentariu la subiect.
Ziarul de Gardă a scris anterior că Ghenadie Eremciuc era acuzat că ar prelucra neautorizat un teren cu suprafața de 12,42 ha, amplasat într-o localitate din raionul Sîngerei și dat în folosință Armatei Naționale.
Cazul a ajuns în atenția Procuraturii orașului Sîngerei, după ce în rezultatul unei inspecții operate de Brigada 1 infanterie motorizată a R. Moldova, dislocată la Bălți, s-a constatat că magistratul nu a încheiat vreun acord sau contract de prelucrare a lotului de teren.
Dosarul „Kuliok”, reluat de la zero în noiembrie 2025
Dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat Igor Dodon, a fost reluat de la zero la începutul lunii noiembrie 2025 din cauza înlocuirii unui judecător.
Până în iunie 2025, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc şi Stella Bleşceaga, preşedinta completului. Ulterior, Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe un termen de 6 ani, ședințele de judecată fiind puse pe pauză.
Ulterior, judecătorul Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea. Pe 25 noiembrie 2025, la CSJ s-a desfășurat prima ședință în dosarul „Kuliok” în componența nouă a completului de judecată.
Urmărirea penală în dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova care a fost emisă anterior.
Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kulioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
