DOC Proiectul privind modificarea Constituției în partea ce vizează sistemul judecătoresc, aprobat de Parlament în prima lectură

Parlamentul de la Chișinău a votat cu 56 de voturi în prima lectură joi proiectul de lege, aprobat de Guvernul condus de Ion Chicu la 30 septembrie 2020, care vizează modificarea Constituției în partea ce ține de sistemul judecătoresc.

Proiectul aprobat în prima lectură prevede excluderea termenului de 5 ani de numire a judecătorilor. Totodată, în Constituție ar urma să fie și prevederea conform căreia președintele țării poate refuza doar o dată candidatura înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Proiectul mai include și prevederea conform căreia judecătorii vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii. De asemenea, în Constituție va fi indicat că CSM are 12 membri, care sunt numiți pe 6 ani și pot deține doar un mandat.

Principalele prevederi:

Art. I. – Constituția Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

• La articolul 116: alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.”;

alineatele (3) și (4) se abrogă; alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Deciziile privind numirea judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, și a unei proceduri transparente, în condițiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.”;

se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcțională în condițiile legii.”

• Articolul 121 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) În procesul elaborării, aprobării și modificării bugetului instanțelor judecătorești se solicită avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este în drept să prezinte Parlamentului propuneri la proiectul bugetului instanțelor judecătorești.”

Conform notei informative atașată la proiect, aprobarea proiectului de lege constituțională reprezintă una din condiționalitățile Memorandumului de Înțelegere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară semnat la Chișinău la 21 iulie 2020 și la Bruxelles la 23 iulie 2020, și ratificat de către Parlamentul R. Moldova la 10 septembrie 2020. Potrivit Anexei Memorandumului, pentru debursarea celei de-a doua tranșe în valoare de 50 de milioane de euro, Guvernul R. Moldova s-a angajat să aprobe proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Moldova (privind Consiliul Superior al Magistraturii ), revizuit integral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția.

„O astfel de abordare nu este o noutate pentru R. Moldova pentru că un astfel de proiect a fost înregistrat în 2018. Principalele prevederi – se referă la termenul și modul de numire a judecătorilor. Judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de către președintele R. Moldova la propunerea CSM. Judecătorii CSJ vor fi numiți similar”, a declarat Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției.

Proiectul aprobat de Parlament:

La 30 septembrie 2020 Guvernul condus de Ion Chicu a aprobat un nou proiect de lege care vizează modificarea Constituției în partea ce ține de sistemul judecătoresc. Ulterior, în decembrie 2020, magistrații Curții Constituționale (CC) au decis că proiect de lege care vizează modificarea Constituției în partea ce ține de sistemul judecătoresc respectă condițiile de revizuire a Constituției și poate fi prezentat spre examinare Parlamentului. Detalii aici.

Conform avizului emis de Comisia de la Veneția la 16 noiembrie 2020, articolul 2, aliniatul 3, care stipulează că „membrii CSM din rândul judecătorilor în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi își exercită mandatul până la expirarea termenului pentru care au fost aleși. Membrii de drept își încetează mandatul la data intrării în vigoare a prezentei legi. Mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie confirmat pentru o perioadă de 6 ani în total, cu votul a trei cincimi din deputații aleși”, poate fi considerat în „mod rezonabil că atinge un echilibru echitabil între cele două interese conflictuale: securitatea mandatului membrilor laici ai CSM și necesitatea menținerii ordinii publice”.

În ceea ce privește întrebarea dacă măsura tranzitorie interferează cu dreptul la viață privată al membrilor laici ai CSM, garantat de articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, deși înlăturarea membrilor laici titulari, în cazul în care aceștia nu reușesc confirmare sigură, experții Comisiei de la Veneția spun că asta „ar putea fi considerată ca un retrograd profesional și se pare că nu are nicio implicație asupra reputației sau integrității lor”.