Între „În Europa e sărăcie și scumpete” și „Ce om sănătos la cap nu o să fie pentru Uniunea Europeană?”. Despre aderarea la UE, cu localnicii din Ialoveni
Falsurile despre referendumul privind integrarea europeană a R. Moldova pătrund și în rândul electoratului pro-european. În orașul Ialoveni, de exemplu, acolo unde la ultimele alegeri parlamentare peste 80% din oameni au votat pentru partide pro-europene, pe lângă oamenii care susțin integrarea europeană și spun că vor vota „Pentru” la referendum, am întâlnit și persoane eurosceptice invocând diverse temeri, catalogate de experți drept falsuri. „Cea mai mare minciună, dacă o repeți de multe-multe ori, începe a fi considerată drept adevăr”, constată sociologul Vasile Cantarji, care sesizează că „falsurile nu au întindere administrativă”.
Am ajuns la Ialoveni în ziua în care președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că proiectul de lege pentru organizarea referendumului a fost înregistrat în Parlament.
„Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv pentru inițiativa înaintată de deputații PAS de revizuire a Constituției prin referendum. Astfel, potrivit proiectului de lege, referendumul urmează a fi desfășurat la data de 20 octombrie 2024”, a declarat Grosu.
La alegerile parlamentare din 2021, raionul Ialoveni a fost cel care a votat în cea mai mare proporție pentru vectorul european, înregistrând 71,80% din voturi pentru PAS.
„Sunteți pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană?” – aceasta este întrebarea la care urmează să răspundă cetățenii în cadrul referendumului. Am mers cu această întrebare la Ialoveni.
„Acum nu ai ce face în Europa”
Lângă primăria orașului Ialoveni îi întâlnim pe Eudochia și Vladimir, ambii pensionari.
ZdG: Sunteți pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană?
Eudochia: Nu. Eu sunt împotrivă.
ZdG: De ce?
Eudochia: Dar pentru ce ne trebuie nouă UE? Vorbind sincer, acum nu ai ce face în Europa. Înainte – da. Eu tot am fost în Europa, dar era bine, dar acum și acolo e greu. Și în Europa e sărăcie și scumpete. Totul e foarte scump.
Teza Eudochiei este că în UE „e sărăcie și o să sărăcim și noi dacă vom face parte din UE.”
Am decis să cercetăm această teză împreună cu Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Iulian Groza a exclus această ipoteză, prezentând date oficiale despre progresele economice ale țărilor UE – atât în cadrul procesului de aderare, cât și după încheierea acestuia.
„Uniunea Europeană este cea mai mare piață de desfacere din lume, sunt peste 500 de milioane de cetățeni consumatori. R. Moldova, timp de 10 ani exportă pe piața UE. Majoritatea importurilor care vin în R. Moldova tot sunt din UE. Dacă ne raportăm la bugetul Uniunii Europene și comparăm cu bugetul R. Moldova, sunt niște cifre care pot să ne ajute să înțelegem că Uniunea Europeană sau procesul de aderare la UE ne va ajuta să creștem veniturile la buget și să sporim calitatea vieții. În anul 2000, PIB-ul României era aproximativ 10% din PIB-ul UE. Dacă ne raportăm la bugetul R. Moldova, vedem că PIB-ul este de aproximativ 15% din media PIB-ului european. Însă, trebuie să înțelegem că după ce România a aderat la UE, astăzi, România este una dintre cele mai convergente state din Europa centrală și de Est, ceea ce înseamnă că procesul de aderare la UE și calitatea de membru a crescut veniturile la buget, a ridicat infrastructura, a crescut calitatea educației, a serviciilor, s-au majorat salariile. Și toate acestea luate împreună, au făcut România să devină mai bogată. Aceasta putem spune și despre Bulgaria, Ungaria sau Polonia. Dacă R. Moldova va fi consecventă, UE ne va ajuta să fim o țară mai diversă, mai bogată. Respectiv, este un mit să zicem că, făcând parte din UE, vom fi mai săraci. Dimpotrivă, vom fi mai prosperi.”
În UE e greu, e sărăcie și o să sărăcească și R. Moldova dacă devine parte a UE?
FALS!
Nicu, un alt localnic din Ialoveni, tot pensionar, consideră că UE este cea mai potrivită soluție în situația actuală. Acesta declară ferm că va răspunde „Da” la referendumul din toamnă.
„Ziceau că vor să ne cumpere sufletele”
„Spun aceasta din aspect economic, de securitate și social. Și mai ales, dacă socotim că peste un milion de locuitori din R. Moldova sunt peste hotare, cu cetățenia altor state, oricum jumătate sunt în Europa deja și vor rămâne acolo, pentru că, probabil, o duc mai bine”, spune Nicu.
Totuși, bărbatul recunoaște că printre localnici circulă diverse sperietori despre UE. Cea mai de temut narațiune printre consătenii lui este „pierderea credinței și a religiei”.
„Când au început să vină ajutoarele în R. Moldova, acum 25-30 de ani, ziceau că «vor să ne cumpere sufletele». Vreau să spun ceva foarte simplu: credința, dacă o ai, nu ți-o poate lua nimeni, asta nu-i o haină, o sacoșă. Iată când nu o ai, poți să te îngrijorezi, dar acum sunt așa multe curente (religioase, n.r.), care sunt răspândite peste tot. Deci, cei care gândesc critic, înțeleg faptul că credința nu ți-o poate fura, nu ți-o poate schimba nimeni”, punctează bărbatul.
Am abordat și subiectul cultelor religioase cu expertul în politici europene, Iulian Groza.
Acesta a accentuat că UE respectă dreptul fiecăruia de a crede și a practica religia pe care și-o alege.
„Religia și statul sunt două instituții separate. În UE se respectă dreptul fiecărui cetățean să practice orice religie își dorește. În UE avem țări care sunt de diverse confesiuni: creștini ortodocși, creștini catolici și multe altele. Fiecare are dreptul să profeseze, există biserici diferite. Și sunt țări membre ale UE care în valurile precedente de aderare, precum Bulgaria, România, țări ale căror cetățeni au cea mai mare comunitate de creștini ortodocși, după mulți ani de la aderare la UE, continuă să practice religia proprie. Mai mult decât atât, UE a oferit diverse programe prin care s-au renovat biserici. Toate aceste lucruri confirmă că, de fapt, UE respectă dreptul fiecăruia de a profesa religia proprie și valorifică diversitatea”, precizează Groza.
Fiind parte a UE, va avea de suferit credința, religia cetățenilor din R. Moldova?
FALS!
Vitalina are în jur de 35 de ani. Femeia spune că încă nu a decis cum va răspunde la referendumul constituțional.
„Și DA, și NU”
ZdG: Sunteți pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană?
Vitalina: Și da, și nu.
ZdG: De ce?
Vitalina: Da – pentru ca R. Moldova să aibă mai multe facilități, nu – pentru a nu-și pierde R. Moldova identitatea și valorile.
Iulian Groza a precizat că, dimpotrivă, fiind parte a UE, identitatea și valorile R. Moldova vor fi valorificate.
„Uniunea Europeană se conduce de un motto: «Unitate prin diversitate». La nivelul Uniunii Europene există instituții care asigură că aceste drepturi și libertăți sunt respectate. Nu cred că aderarea noastră la UE va afecta cumva negativ dreptul nostru de a ne identifica, dreptul nostru de a ne confesa, dreptul nostru de a împărtăși anumite valori. Ba cred că, viceversa, din moment ce există mai multe garanții la nivelul UE, vom avea și mai multe asigurări că valorile noastre, identitatea noastră culturală, etnică sau religioasă va fi păstrată și va contribui la o și mai mare diversitate la nivelul UE”, este de părere expertul.
Fiind parte a UE, o să ne pierdem identitatea și valorile?
FALS!
Mihai se declară absolut pregătit pentru referendum. „Ce om sănătos la cap nu o să fie pentru Uniunea Europeană?”, se întreabă pensionarul.
„E mai multă speranță de viață în UE. Până acum, am fost cu agresorii aceștia ruși, dar deja o să fim în siguranță. Și tragem nădejdea să înțeleagă toată lumea acest lucru”, declară bărbatul.
Totodată, Mihai spune că a sesizat multiple „sperietori pentru norodul moldovenilor”, cărora nu le dă crezare.
„Se vorbesc diferite prostii. Sperie lumea cu comunitatea LGBT, de parcă acolo fiecare al doilea e LGBT. Uite, măi omule, la tine, că nimeni nu o să se anine de tine, fă-ți treaba ta și ai grijă de viața ta. Tare greu o să scăpăm de bolșevici”, susține bărbatul.
Am decis să vedem ce crede expertul în politici europene referitor la acest subiect.
„UE oferă instrumente pentru ca drepturile și libertățile fiecărui cetățean să fie respectate. La nivel UE, contează foarte mult spiritul de comunitate: familia, satul, comuna, mahala, orașul. Și în această comunitate, este foarte important să avem grijă unul de altul și să înțelegem că fiecare e divers. În același timp, ne unesc multe lucruri. Dar e important să înțelegem că nu toți oamenii sunt la fel, ceea ce nu înseamnă că acești oameni trebuie excluși. La nivel UE, nu se impun rigori unei țări aflate în proces de aderare despre cum poate fi formată o familie, așa cum se speculează. Fiecare stat aparte are legislația, rigorile sale pe care trebuie să le respecte. Și există multe state ale UE în care lucrurile acestea se înțeleg. Totodată, există țări din UE mai conservatoare, unde acest fundament de familie există și este respectat. Până la urmă, fiecare are dreptul să-și aleagă cum să-și formeze o familie”, punctează Iulian Groza.
În procesul de aderare la UE, va avea de suferit familia tradițională din R. Moldova?
FALS!
Mila, o altă vârstnică, povestește că ea și toată familia ei se pregătesc „serios” de referendum. „Ne informează copiii, ne informează presa, noi o să mergem și o să votăm”, susține aceasta. Și Mila susține că se zvonesc multe prin regiune. „Că o să fie război, că o să vină NATO – aceste vorbe au fost întotdeauna și o să fie, dar fiecare cu intelectul său”, spune femeia.
Iulian Groza a exclus ipoteza că UE înseamnă război și susține că, dimpotrivă, a fost creată după principiul de securitate și de promovare a păcii.
„Uniunea Europeană este, în general, un parteneriat de pace. Uniunea Europeană a apărut după război, după cel de-al Doilea Război Mondial. Câteva țări din Europa de Vest au decis să formeze o comunitate de țări ca să crească legăturile între aceste țări, să crească împreună, pentru că în așa mod vor preveni alte războaie pe continentul european. Acest proiect a presupus pace, stabilitate, securitate prin dezvoltare și integrare economică.
Pe teritoriul Uniunii Europene nu au existat războaie. De fapt, UE este cea care a oferit șansa altor state aflate în pericol să adere la uniune ca să fie protejate, vorbesc despre țările din Balcani. Iată că și după ce Rusia a început acest război nedrept împotriva Ucrainei, la un an, în 2023, Uniunea Europeană a venit cu un răspuns și și-a zis că trebuie să oferim posibilitate pentru R. Moldova, Ucraina și Georgia să devină parte a UE. Uniunea Europeană, spre deosebire de alte interese imperialiste ale cuiva, nu dorește război pentru R. Moldova, Ucraina, pentru nicio țară din lume”, ne spune expertul.
Totodată, Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”, a specificat că UE și NATO sunt instituții total diferite, dar ambele au fost create pentru a prezerva pacea.
„NATO și UE sunt două organizații total diferite. Și una, și cealaltă au fost create pentru a prezerva pacea. Și este greșit să spunem că NATO este o organizație care-și dorește război și promovează războiul. Dimpotrivă, NATO este o organizație de securitate colectivă defensivă, asta însemnând că ea contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor membre, pentru a-și proteja teritoriile, pentru a-și proteja independența și suveranitatea.
Practic și una, și cealaltă au venit ca un fel de soluții propuse de state, actori ai relațiilor internaționale, pentru a prezerva pacea, nu pentru a contribui la reluarea unor acțiuni militare. Da, există state care au aderat mai întâi la NATO și apoi la UE, a fost decizia acestor state de a promova anumite procese de integrare regională care le-au ajutat, într-un fel sau altul, să-și alinieze standardele de democratizare la cele europene.
Deci, nimeni nu obligă și nu somează R. Moldova să devină țară membră a NATO”, precizează experta în politică externă.
Mai mult decât atât, experta vorbește despre experiența unor state care sunt parte a Uniunii Europene, dar nu și a NATO.
„Dincolo de aceasta, sunt state membre ale UE care nu au aderat la NATO. Un asemenea exemplu este Austria, care este țară neutră, care nu face parte din nicio structură colectivă defensivă și care, totuși, beneficiază de politicile UE, pentru că este țară membră a UE”, subliniază experta”, punctează Angela Grămadă.
Aderarea la UE vine la pachet cu aderarea la NATO și cu războiul?
FALS!
Deși o parte din locuitorii din Ialoveni pun la îndoială falsurile privind aderarea la UE, există mulți care totuși cred în aceste sperietori. Am întrebat un sociolog de ce totuși oamenii preferă să creadă speculațiilor, chiar dacă fac parte dintr-o zonă administrativă, care, de regulă, votează pentru vectorul european. Vasile Cantarji, expert în sociologie, a declarat pentru ZdG „că falsurile nu au întindere administrativă”.
„Sunt multiple cauze. În primul rând, firea omului e de așa natură, încât întotdeauna tinde să coloreze în gri, dar și în culori mai întunecate, domeniile pe care nu le prea cunoaștem. Așa ajungem să credem în anumite falsuri. Doi – specificul omului este des exploatat prin propagandă.
Cea mai mare minciună, dacă o repeți de multe-multe ori, începe a fi considerată drept adevăr”, susține Cantarji.
Pentru a lupta cu acest fenomen, e nevoie de informare corectă, de educarea cetățenilor și de combaterea falsurilor prin contrapunerea lor cu adevărul.
Grigore, un alt localnic din Ialoveni, a identificat soluția pentru a nu se lăsa manipulat – analiza informațiilor.
ZdG: Sunteți pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană?
Grigore: Cu ambele mâini.
ZdG: De ce?
Grigore: Fiindcă acolo este regulă în statul cela.
ZdG: La ce vă referiți?
Grigore: La ce mă refer – la bunăstarea oamenilor. Acolo corupția dacă este, deodată e nimicită. La noi, încă mult o să stăm în mocirla asta.
ZdG: Câți ani aveți?
Grigore: 83 de ani.
ZdG: Mulți înainte.
Grigore: Mulțumesc.
ZdG: Din ce surse vă informați?
Grigore: De aici.
ZdG: Analizați totul…
Grigore: Da, eu analizez totul. Nu ascult ce spune televizorul. Eu am analiza mea.
La 20 octombrie, concomitent cu alegerile prezidențiale, în R. Moldova se va desfășura un referendum constituțional. Cetățenii vor răspunde la întrebarea „Sunteți pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană?” Țara noastră a depus cerere de aderare la UE pe data de 3 martie 2022. În decembrie 2023, liderii europeni au decis să dea undă verde pentru începerea negocierilor cu R. Moldova și Ucraina privind aderarea la Uniunea Europeană.
