Modificări în timp record la Legea cu privire la Procuratură. Când și cum va fi desemnat un procuror general interimar
Majoritatea parlamentară a votat astăzi, 19 iulie, în lectură finală două proiecte de lege care modifică și, respectiv, intepretează unele articole din Legea cu privire la Procuratură. Modificările sunt operate în timp record, fără a exista consultări publice sau avize ale altor instituții. Vom explica sumar în ce constau schimbările și de ce sunt importante.
În dimineața zilei de astăzi, un grup de deputați din Blocul ACUM a înregistrat un Proiect de lege cu modificări la Legea cu privire la Procuratură. Câteva ore mai târziu, 54 de deputați din Blocul ACUM și PSRM au votat proiectul de lege în două lecturi.
Proiectul schimbă art. 11 din Legea cu privire la Procuratură, care reglementează interimatul funcției de procuror general.
Dacă până acum legea stipula că interimatul funcției de procuror general era asigurată de un adjunct stabilit de șeful PG sau de adjunctul cu cea mai mare vechime în funcţia de procuror, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, de astăzi va exista un nou mecanism.
Respectiv, în termen de maxim trei zile, de la intervenirea vacanței funcției de procuror general, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va fi convocat în ședință, pentru a desemna un procuror general interimar, pe care-l va propune președintelui țării, pentru numirea în funcție. În cazul în care șeful statului va respinge candidatura sau dacă CSP nu va desemna candidatul în termenul stabilit, atunci Parlamentul va fi cel care va propune președintelui candidatura unui procuror general interimar.
Potrivit modificărilor aduse la Legea cu privire la Procuratură, șeful statului poate respinge candidatura propusă CSP în cazul depistării unor „probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selecție a acestuia”, fără a fi explicat însă cum se constată că există probe „incontestabile”.
Totodată, se precizează că în cazul desemnării de către Parlament a candidatului, Legislativul va înainta propunerea către președinte, în termen de trei zile, iar în acest timp trebuie să obțină și un aviz al CSP referitor la candidat.
„Mandatul procurorului general interimar va dura până la numirea, în urma concursului, a procurorului general prin decret prezidențial” stipulează proiectul de lege.
Legea va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, respectiv, în termen de trei zile de la acea dată, CSP va trebuie să desemneze un candidat și să-l propună președintelui țării.
Modificările respective, operate în timp record, de către majoritatea parlamentară, fără a exista consultări publice, vin la trei zile, după ce Parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege privind interpretarea normei din Legea cu privire la Procuratură care vizează asigurarea interimatului funcției de procuror general.
Proiectul de interpretare, aprobat în primă lectură, la 16 iulie, menționa că formula actuală a legii ar presupune că interimatul funcției de procuror general nu trebuie asigurat de un adjunct al șefului PA, ci de o persoană numită prin decret prezidențial, la propunerea CSP.
Interpretarea a fost criticată dur de opoziția parlamentară, care a calificat-o drept o încălcare a Constituției și o încercare de politizare a instituției Procuraturii, dar și de juriști.
Respectiv, astăzi, 19 iulie, deputații au renunțat la proiectul care interpreta Legea cu privire la Procuratură și au elaborat un proiect de modificare a Legii. Și acesta însă a fost criticat de opoziție, care a declarat că Parlamentul nu ar trebui să se regăsească în mecanismul de asigurare a interimatului funcției de procurior general.
Tot atăzi, Parlamentul a votat în lectură finală, interpretarea art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Procuratură, care stabilește că una dintre condițiile, pentru a particpa la concursul pentru funcția de procuror general este ca în ultimele 6 luni să nu fi deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
Deputații susțin că prin acest articol trebuie să se înțeleagă faptul că persoana care a exercitat interimatul funcției de procuror general în ultimele șase luni, indiferent, dacă a participat sau nu la ședințele CSP și/ sau dacă a participat la procesele de adoptare a actelor Consiliului, nu poate participa la concursul pentru funcția de procuror general.
Interpretarea este promovată de deputați după ce la 9 iulie, Parlamentul a adoptat un proiect de hotărâre, fără efect juridic, prin care a stabilit că în 2016 Eduard Harunjen nu ar fi fost „eligibil” pentru a prelua șefia Procuraturii Generale, pe motiv că, timp de nouă luni înainte de a deveni procuror general, a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din postura de procuror general interimar, fapt care ar încălca Legea cu privire la Procuratură.
Funcția de procuror general a rămas vacantă la 11 iulie, după ce Eduard Harunjen a demisionat din funcția de procuror general al R. Moldova, invocând imposibilitatea exercitării atribuțiilor din motive de sănătate. S-a întâmplat, după ce odată cu schimbarea puterii în stat, clasa politcă de la guvernare și societatea civilă au cerut demisia acestuia, iar la 9 iulie Parlamentul a adoptat acea hotărâre, prin care a constatat că au existat nereguli la numirea lui Harunjen în funcție.
Interimatul funcției de procuror general este asigurat de unul dintre adjuncții săi, Igor Popa. Eduard Harunjen l-a desemnat pe Popa drept interimar prin ordin, înainte de a demisiona, atunci când a plecat în concediu medical.
Alți doi adjuncți ai PG sunt Iurii Garaba și Mircea Roșioru.
