CtEDO cere noi explicații de la Guvern în legătură cu modul în care Vlad Filat a fost judecat
Vladimir Filat a făcut publice noile solicitări ale Curții europene a drepturilor omului (CtEDO), care a comunicat la 15 mai Guvernului R. Moldova a doua cerere depusă de către fostul premier privind încălcarea drepturilor fundamentale în timpul procesului de judecată, în urma căruia a fost condamnat la 9 ani de închisoare.
Fostul premier susține că în cea de-a doua cerere a invocat „abaterile grave” care au avut loc la judecarea cauzei și condamnarea sa ulterioară.
„Mai exact, pe parcursul întregului proces am solicitat judecarea în mod public a cauzei pentru a beneficia de garanțiile unui proces echitabil și pentru ca societatea să se convingă că acuzațiile aduse sunt nefondate.
Curtea europeană a solicitat explicații Guvernului dacă excluderea publicului de la examinarea procesului a fost „strict necesară” pentru atingerea vreunui scop al Articolului 6 § 1 al Convenției. De asemenea, instanțele în mod constant au respins numeroasele cerințe de a prezenta probe pentru a-mi demonstra nevinovăția, inclusiv de a audia martorii apărării, ceea ce a viciat fundamental întregul proces de judecată. În acest sens, Curtea a invitat Guvernul să explice dacă acuzațiile aduse au fost examinate în mod echitabil, respectând-se principiul egalității armelor, așa cum prevede Articolul 6 § 1 al Convenției”, precizează Vlad Filat.
CtEDO a mai cerut anterior Guvernului să se expună pe marginea câtorva aspecte legate de prezumția nevinovăției a lui Vlad Filat. Unul dintre acestea ține de ședința de Parlament din 15 octombrie 2015, atunci când procurorul general a solicitat în plen ridicarea imunității lui Filat. CtEDO a întreabat Guvernul în ce măsură declarațiile reprezentanților statului, făcute în cadrul ședinței respective, au respectat dreptul la prezumția nevinovăției, garantată de CEDO.
Totodată, CtEDO a invitat Guvernul Republicii Moldova să se expună asupra legalității detenției în arest pe durata examinării apelului și dacă legislația națională prevedea o cale efectivă de contestare a deținerii în arest în acea perioadă.
