„A fost lezat dreptul la o instanță independentă”. Cum motivează CSJ decizia de a trimite la rejudecare dosarul „grupului Petrenco”
La o distanță de aproape trei ani de la condamnarea în primă instanță a „grupului Pentrenco”, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au concluzionat că instanța de fond și cea de apel au lezat drepturile membrilor grupului la o instanță independentă și imparțială, motiv pentru care a decis trimiterea dosarului la rejudecare.
În iunie 2017, printr-o decizie a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fostul deputat Grigore Petrenco a fost condamnat la patru ani și șase luni de detenție cu suspendarea pedepsei pentru un termen de patru ani. Atunci, pedepse cu suspendare au primit și alți membri ai grupului.
Instanța de fond a constatat că grupul Petrenco, la 6 septembrie 2015, de comun acord și prin înțelegere, aflându-se în apropierea Procuraturii Generale, în scopul destabilizării situației, a organizat şi condus dezordini în masă, la care au participat mai multe persoane, „inclusiv prin aplicarea violenței şi opunere de rezistență violentă reprezentanților autorităților, exprimată prin îmbrâncire şi aplicarea de lovituri cu obiecte aflate asupra lor, utilizate în calitate de armă”. Decizia a fost ulterior menținută și de Curtea de Apel.
Nefiind de acord cu sentința, membrii grupului au depus recurs la CSJ. Avocatul acestora a solicitat casarea sentinţei cu rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei soluţii de achitare în privinţa acestora, din motiv că fapta inculpaţilor nu întruneşte elementele infracţiunii.
Potrivit deciziei motivate din 11 martie a Curții Supreme de Justiție, supunând analizei actul adoptat de instanţa de apel, în raport cu erorile semnalate de recurenţi, Colegiul Penal lărgit a constatat că instanţa a eşuat să examineze minuţios aspectele învinuirii înaintate inculpaţilor. Totodată, CSJ a constatat că instanța a desconsiderat poziţia procesuală şi versiunile înaintate de inculpaţi pe marginea celor întâmplate în ziua de 06.09.2015.
„De facto, instanţa de apel, ajungând la aceeaşi concluzie despre vinovăţia inculpaţilor, ca şi prima instanţă, nu a pătruns în esenţa problemei de drept deduse judecăţii, ci în linii generale a statuat că aceştia se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor incriminate prin rechizitoriu”, menționează judecătorii de la CSJ.
În opinia magistraților, instanţele de fond deşi urmau să verifice minuţios aspectele factologice ale învinuirii în coroborare cu încadrarea juridică a faptei imputate inculpaţilor, nu au evidenţiat aceste momente în hotărârile judecătoreşti adoptate.
„Tot aici urmează de remarcat că la trasarea liniilor directorii dintre ilicitul penal şi libertatea de exprimare sau de întrunire, se va ţine seama că, Curtea Europeană în jurisprudenţa sa pe acest segment a reiterat că aplicarea sancţiunilor penale asupra unei persoane care îşi exercită dreptul la libera exprimare poate fi considerată compatibilă cu art. 10: …doar în circumstanţe excepţionale, în special când alte drepturi fundamentale au fost grav prejudiciate…”, conchide Colegiul Penal.
Drept urmare, toate acestea denotă că grupul Petrenco are dreptate afirmând că instanţele de fond „vădit tendenţios şi pripit s-au expus asupra vinovăţiei inculpaţilor de comiterea infracţiunii de dezordini în masă”.
Prin urmare, în opinia CSJ, instanţele de fond au încălcat principiile echităţii procedurii şi le-a lezat dreptul acestora la o instanţă independentă şi imparţială.
În dosarul „grupului Petrenco” figurează Grigore Petrenco, Mihail Amerberg, Pavel Grigorciuc, Oleg Buznea, Vladimir Jurat, Alexandru Roșco, Andrei Druzi, Sergiu Ivanciuc și Iurii Cudinov.
Pentru a susține jurnalismul de calitate, puteți redirecționa 2% și pentru Ziarul de Gardă. Înscrieți codul fiscal 1010620003744 în declarația cu privire la impozitul pe venit.
