CtEDO a constatat încălcarea dreptului la viață privată al unui bărbat din Camenca, prin divulgarea diagnosticului său psihiatric într-un document oficial. Federația Rusă, obligată să achite 11 mii de euro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat joi, 21 mai, hotărârea în cauza V.I. c. R. Moldova și Rusiei. Judecătorii de la Strasbourg au stabilit, în unanimitate, că Federația Rusă a încălcat articolul 8 din Convenție, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie. În privința R. Moldova, Curtea nu a constatat o încălcare a Convenției, conform unui comunicat de presă emis de Asociația Promo-LEX.

Federația Rusă a fost obligată să achite unui bărbat 7 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 3 500 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli de reprezentare, sumă care urmează să fie transferată direct avocaților.

Cauza a fost depusă în august 2017 de un cetățean al Republicii Moldova și al Ucrainei, originar din Camenca, asistat juridic în fața Curții de avocații Alexandru Postică și Nicoleta Hriplivîi din partea Asociației Promo-LEX.

În regiunea transnistreană, evidența militară a recruților începe de pe băncile școlii, iar instituțiile de învățământ sunt obligate să expedieze trimestrial „comisariatelor militare” listele tinerilor care împlinesc 16 ani. „Serviciul militar” în structurile autoproclamatei „rmn” este obligatoriu, iar nerespectarea acestei „obligații” este sancționată prin normele punitive ale așa-numitului „cod penal al rmn”. În unitățile de peste Nistru au fost documentate cazuri de bătaie, maltratare, condiții antisanitare, sinucideri și chiar omoruri în rândul tinerilor înrolați. În acest context, mulți tineri părăsesc regiunea, iar părinții lor caută soluții pentru a-i scuti de înrolare în structuri care le-ar putea pune în pericol viața și sănătatea, notează Asociația.

Așa au procedat și părinții reclamantului. În 2004, mama acestuia a obținut un certificat fictiv privind starea de sănătate a fiului său de la un medic dintr-o clinică de sector din Camenca, fapt recunoscut ulterior chiar de părinți în cadrul ședinței de judecată. În baza acestui document fictiv, au fost întocmite, fără știrea părinților, alte acte medicale care au stat la originea litigiului examinat de CtEDO.

În baza acestor documente, în 2004 reclamantul a fost scutit de serviciul militar în structurile „rmn” pe motiv de inaptitudine cauzată de o boală psihică. Diagnosticul a fost consemnat direct în livretul militar, document care, în regiunea transnistreană, trebuia prezentat unor terți, inclusiv potențialilor angajatori. Reclamantul a încercat de mai multe ori să se angajeze, iar de fiecare dată cererea i-a fost respinsă din cauza informației de natură medicală inclusă în livret.

În august 2012, bărbatul a inițiat o acțiune civilă la „instanțele rmn”, prin care a cerut excluderea diagnosticului din document și efectuarea unei expertize psihiatrice. Acțiunea a fost respinsă definitiv în februarie 2017 de „Curtea Supremă a rmn”, fără ca expertiza solicitată să fie efectuată.

În paralel, reclamantul s-a adresat și autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Plângerea penală depusă în 2014 a rămas fără urmări, iar acțiunea civilă a fost respinsă definitiv de Curtea Supremă de Justiție în septembrie 2019. După comunicarea cererii guvernelor pârâte, în octombrie 2018 reclamantului i-a fost eliberat un livret militar nou, fără mențiunea referitoare la diagnosticul psihiatric. În august 2019 acesta a fost angajat ca „funcționar public” într-un „minister al rmn”.

Curtea de la Strasbourg a reținut că includerea unor date medicale într-un document destinat prezentării către terți reprezintă o ingerință în viața privată a reclamantului. Judecătorii au reiterat poziția constantă a CtEDO potrivit căreia normele aplicate de structurile de la Tiraspol nu pot constitui temei legal pentru ingerințe în drepturile garantate de Convenție, iar „instanțele rmn” nu fac parte dintr-un sistem judiciar funcțional pe baze constituționale și legale conforme tradiției juridice a Convenției.

Avocata Nicoleta Hriplivîi, care a reprezentat reclamantul în fața CtEDO, a declarat:

„Pentru beneficiarul nostru, hotărârea de astăzi închide un capitol care i-a marcat mai bine de un deceniu. Un diagnostic psihiatric inclus într-un document de identificare l-a împiedicat să se angajeze și i-a afectat demnitatea ori de câte ori a fost obligat să prezinte livretul militar. Constatarea încălcării confirmă încă o dată că niciun act emis de structurile ilegale de la Tiraspol nu poate justifica expunerea unor informații medicale sensibile. Hotărârea reconfirmă responsabilitatea Federației Ruse pentru ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană și deschide drumul altor persoane aflate în situații similare să își caute dreptatea la Strasbourg.”

Aceleași structuri de la Tiraspol stau la originea unui alt caz aflat în prezent în atenția Promo-LEX – cel al tânărului Emilian Ceban, lipsit de libertate în 2022, la vârsta de 18 ani, după ce a refuzat să semneze un contract pe termen lung cu structurile paramilitare din regiune. Ulterior, acesta a fost acuzat de „trădare de patrie” și condamnat la 12 ani de privațiune de libertate, fără acces la un avocat ales și fără contact cu familia. Promo-LEX a lansat o petiție și un apel public privind eliberarea sa de urgență.