Când faptele penale devin contravenții. Studiu de caz — un procuror judecat pentru abuz de serviciu
Judecat pentru abuz de serviciu și învinuit că a investigat cu abateri un dosar de omor, în care victima era un cetățean al Olandei, un fost procuror din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău s-a ales, după un proces care a durat aproape cinci ani, cu o pedeapsă simbolică.
Judecătorii l-au găsit vinovat, dar au constatat că fapta acestuia nu constituie o infracțiune penală, ci una contravențională, pentru care termenul de prescripție este de doar trei luni. În consecință, procesul penal a fost clasat.
Decizia judecătorilor a fost motivată, în special, prin concluziile Curții Constituționale care, în 2017, decidea ca fiind neconstituțională sintagma „interese publice”, element reținut în învinuirea adusă fostului procuror.
Corneliu Pleșca a activat timp de 9 ani în calitate de procuror, inițial la Procuratura sectorului Ciocana, apoi la Procuratura municipiului Chișinău. El a demisionat din sistem, din proprie inițiativă, în decembrie 2015, cu mai puțin de o lună înainte ca pe numele său să fie pornită urmărirea penală pentru abuz de serviciu comis de către o persoană cu funcție de demnitate publică.
Începutul: omorul unui cetățean olandez de către trei cetățeni ai R. Moldova
Procuratura Generală (PG) anunța, în luna iulie 2016, despre trimiterea în judecată a dosarului pe numele lui Corneliu Pleșca, la jumătate de an după începerea urmăririi penale. Fostul acuzator de stat a fost învinuit și judecat pentru faptul că, în perioada 10 septembrie 2014 – 28 mai 2015, în timp ce avea spre executare cererile de comisie rogatorie formulate de către autoritățile Olandei, pe faptul tâlhăriei soldate cu decesul cetățeanului olandez, Hendrik Willem Te-Selle, ar fi comis mai multe abateri de la legislație.
Procuratura olandeză a stabilit că în omor au fost implicați trei cetățeni ai R. Moldova și au trimis în adresa autorităților de la Chișinău mai multe informații pentru ca făptașii să poată fi reținuți. După mai multe măsuri speciale de investigație, unul dintre cei trei, Igor Vicol, a fost localizat la Varnița, raionul Anenii-Noi. La scurt timp, bărbatul a și fost reținut. Pentru că R. Moldova nu-și extrădează cetățenii, s-a decis, de comun cu autoritățile olandeze, ca dosarul pe numele lui Vicol să fie trimis în judecată în R. Moldova.
Din acuzator în acuzat: învinuit că a înaintat o învinuire prea blândă pentru inculpat
Acuzarea de stat în instanță nu a fost însă reprezentată de Corneliu Pleșca, ci de procurora Liliana Verdeș. După ce a studiat materialele cauzei penale, aceasta s-a adresat superiorilor, constatând că Pleșca, în calitate de conducător al grupului de urmărire penală, i-a înaintat lui Igor Vicol acuzarea, calificând fapta învinuitului drept „atac tâlhăresc, săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața şi sănătatea persoanei agresate”, fără a indica că a survenit și decesul victimei.
În octombrie 2015, procurora Liliana Verdeș a retras cauza penală din instanța de judecată, modificând acuzarea. Ulterior, lui Igor Vicol i-a fost incriminată și acuzația de omor, el fiind condamnat de toate instanțele de judecată din R. Moldova, definitiv și irevocabil, la 20 de ani de închisoare.
Pe lângă faptul că ar fi înaintat greșit învinuirea, Corneliu Pleșca a mai fost judecat și pentru că, „folosindu-se de situația de serviciu”, ar fi tăinuit mai multe suporturi electronice în care se conțineau discuții care puteau fi interpretate împotriva sa. Mai exact, Pleșca fusese informat de ofițerul de investigații Roman Chilari că, în urma reproducerii înregistrărilor telefonice interceptate, în câteva comunicări dintre învinuitul Igor Vicol, avocatul și fratele acestuia, Dumitru, se menționa că aceștia ar avea posibilitatea de a influența procurorul care efectuează urmărirea penală, pentru ca învinuitului să nu-i fie stabilită pedeapsa cu închisoarea.
O altă acuzație: Ar fi tăinuit înregistrări telefonice compromițătoare în care era vizat
Procurorii au stabilit că Pleșca a solicitat de la ofițerul de investigații suporturile electronice în care se conțineau aceste discuții și le-ar fi tăinuit, fără a le prezenta judecătorului de instrucție și fără a le include în dosar, „conștientizând faptul că în cazul în care despre comunicările înregistrate aferente discuțiilor dintre Dumitru Vicol şi persoanele de sex masculin referitoare la faptul influențării sale vor afla şi alte persoane, atunci el ar fi putut fi recuzat, iar ulterior supus unei anchete disciplinare sau unei investigații penale prin prisma săvârșirii unor acte de corupție, fapt care ar fi fost în detrimentul imaginii şi situației sale”.
În concluzie, procurorii au constatat că, prin acțiunile sale, Corneliu Pleșca a cauzat „daune considerabile intereselor publice exprimate prin afectarea iremediabilă a imaginii justiției, în general, şi a imaginii Procuraturii R. Moldova, în particular, inclusiv în raport cu autoritățile publice ale Olandei”.
Cum s-a apărat în instanță fostul procuror: acțiunile sale ar fi fost coordonate cu procurori olandezi
Corneliu Pleșca a pledat nevinovat pe toată durata procesului. Acesta le-a spus judecătorilor că toate acțiunile sale din dosar au fost coordonate cu partea olandeză și cu superiorii săi din acea perioadă. Totodată, Pleșca le-a zis judecătorilor că el l-ar fi convins pe unul dintre cei trei inculpați în dosarul morții cetățeanului olandez să recunoască fapta și să relateze circumstanțele care au ajutat la descoperirea omorului, după ce i-a spus acestuia, dar și avocatului, că ar fi în avantajul lor ca dosarul să fie examinat în procedură simplificată. Pleșca a mai precizat că, în Olanda, ceilalți doi inculpați au fost condamnați definitiv pentru „furtul calificat însoțit de violență, săvârșită de două sau mai multe persoane împreună, faptă care a avut drept urmare moartea victimei”, și nu conform unui articol privind „omorul însoțit, urmat sau precedat de comiterea unei infracțiuni”.
În privința interceptărilor telefonice, Corneliu Pleșca a susținut că toate au fost înregistrate și raportate judecătorului de instrucție, iar el nu a audiat niciodată interceptările telefonice, această procedură fiind integral efectuată de către ofițerul Roman Chilari. Pleșca a precizat că nu a cunoscut despre discuțiile privind influențarea sa, nu a cunoscut despre existența unor asemenea înregistrări și a menționat că fiecare CD audiat era „paralel raportat şi procurorului de caz din Olanda”.
Patru ani în prima instanță și patru luni la Apel pentru o pedeapsă contravențională anulată de prescripție
Dosarul penal pe numele lui Corneliu Pleșca a fost examinat timp de patru ani în prima instanță, la Judecătoria Chișinău, iar ulterior, în perioada septembrie-decembrie 2020, la Curtea de Apel (CA) Chișinău. Ambele instanțe au constatat vinovăția fostului procuror, doar că pedeapsa aplicată a fost mai mult una simbolică.
Probele administrate sunt „utile, veridice, consecvente din care, indubitabil, rezultă vina inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile. Mai mult, aceste declarații, în cumul, combat declarațiile inculpatului, care în opinia instanței de apel au reprezentat o metodă de apărare. Sistemul de acte și documente coroborează cu declarațiile martorilor, care fiind cumulate, indubitabil indică la vina inculpatului”, au concluzionat judecătorii CA Chișinău, în decizia motivată, publicată la mijlocul lunii ianuarie 2021. În dosar au fost audiați mai mulți procurori și ofițeri de investigație, care, în opinia instanțelor, au confirmat învinuirea adusă lui Corneliu Pleșca.
Judecătorii au motivat pedeapsa aplicată fostului procuror, având ca argumente hotărârea Curții Constituționale (CC) din iunie 2017, prin care s-a apreciat ca fiind neconstituțională sintagma „intereselor publice”, element reținut în privința învinuirii inculpatului Corneliu Pleșca. Acest fapt, au reținut judecătorii, „face ca unele semne ale componenței de infracțiune incriminate inculpatului Pleşca Corneliu să nu mai fie valabile”. Totodată, instanța a stabilit că CC a apreciat, „cu referire la imposibilitatea cuantificării în echivalent bănesc a consecințelor faptei incriminate inculpatului Pleşca Corneliu, face ca fapta să fie calificată ca fiind o contravenție şi nu o infracțiune, cu adoptarea unei soluții în acest sens. De fapt, aceasta este şi poziția părții acuzării, care, la fel, a solicitat să fie încadrate acțiunile lui Pleşca Corneliu în baza art. 312 din Codul contravenţional”, au constatat judecătorii.
Astfel, aceștia au încetat procesul penal în privința fostului procuror, „cu atragerea făptuitorului la răspundere contravenţională, conform prevederilor art. 312 Cod contravenţional – abuzul de putere sau abuzul de serviciu”. Dar, pentru că termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de 3 luni, iar fapta contravenţională a fost comisă în perioada 2014-2015, instanțele au dispus încetarea procesului contravenţional în privința lui Corneliu Pleşca pe motivul expirării termenului de prescripție.
Dosarul poate ajunge la Curtea Supremă de Justiție, dacă părțile vor contesta decizia CA Chișinău, în termen de 30 de zile de la pronunțarea ei motivată, fapt consemnat la data de 13 ianuarie 2021.
Fostul procuror a devenit avocat și refuză să discute despre dosar. PG: „Riscăm ca crime odioase, cu urmări prejudiciabile enorme, să rămână nesancționate proporțional gradului de gravitate”
În prezent, Corneliu Pleșca este avocat. El a obținut licența în aprilie 2016, la câteva luni după ce a părăsit sistemul procuraturii și în timp ce era urmărit penal. Solicitat de ZdG, fostul procuror a refuzat să discute despre dosarul său. „Urmăriți, informația este publică. Studiați. Eu nu dau nicio explicație sau comentariu”, a punctat scurt fostul procuror, acum avocat.
Pentru că nu este o premieră când instanțele de judecată recalifică infracțiunile penale în fapte contravenționale și dispun clasarea unor cauze penale, argumentându-și sentințele cu hotărâri din ultimii ani ale CC, ZdG a solicitat de la Procuratura Generală o reacție la aceste fapte, întrebând dacă procurorii au un plan pentru a combate asemenea cazuri pe viitor. Mircea Roșioru, adjunct al procurorului general, susține că instituția a „luat act de aceste situații”.
„Dacă am luat act de aceste situații, răspunsul este da. Îmi amintesc că, după ce Curtea a declarat neconstituțională sintagma „urmări grave”, a fost creat un grup de lucru, care avea misiunea de a identifica agravantele de rigoare care să substituie norma declarată neconstituțională. A existat chiar și un proiect care, deși nu acoperea tot ce interpreta practica judiciară ca și urmări grave, totuși cele mai sensibile aspecte, din perspectiva urmărilor prejudiciabile, le acoperea. Spre exemplu, pe locul urmărilor grave se propuneau sintagme de genul proporții deosebit de mari, decesul uneia sau mai multor persoane, alte situații concrete. Dezavantajul unei asemenea lucrări era că oricât de bine se lucra la acest proiect, riscam ca anumite consecințe grave să rămână în afara ariei de incriminare. Ce s-a întâmplat cu acel proiect ulterior, nu cunosc, cert este că, nici până astăzi, Parlamentul nu a adoptat o lege care să acopere aceste lacune incriminatorii. Dacă în privința autorilor infracțiunilor de acest gen, comise până la hotărârile CC, care au continuitate până astăzi, nu se mai poate face nimic, trebuie să se intervină prompt măcar pentru viitor. Altminteri, riscăm ca crime odioase și cu urmări prejudiciabile enorme, să rămână nesancționate proporțional gradului de gravitate pe care-l comportă”, precizează Mircea Roșioru.
