Serviciul german de informații interne suspendă clasificarea AfD drept organizație „extremistă de dreapta”
Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), serviciul de informații interne al Germaniei, va suspenda temporar clasificarea partidului AfD ca grup „extremist de dreapta” în așteptarea unui apel judiciar, a anunțat o instanță germană, joi, 8 mai, potrivit AFP, citat de Hotnews.
BfV a anunțat, săptămâna trecută, că acordă această etichetă pentru partidul anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD), după o investigație îndelungată, și a acuzat formațiunea că încearcă să submineze democrația țării.
AfD, care s-a clasat pe poziția a 2-a la alegerile din februarie, fiind depășit doar de conservatorii noului cancelar german, Friedrich Merz, a catalogat decizia BfV drept o acțiune motivată politic și a depus o contestație în instanță.
Tribunalul din Koln a anunțat, joi, că BfV nu va mai cataloga AfD drept organizație „confirmată ca extremistă de dreapta” în spațiul public și va elimina de pe site-ul instituției comunicatul de presă cu privire la această încadrare.
Instanța a precizat că BfV ia aceste măsuri fără a recunoaște vreo răspundere juridică și așteaptă rezultatul contestației formulate de AfD.
Alice Weidel și Tino Chrupalla, lideri ai AfD, au declarat pe X că partidul a obținut „un succes parțial”.
„Este un prim pas important pentru a (…) combate acuzațiile de extremism de dreapta”, au declarat cei doi lideri.
Acuzațiile BfV pentru AfD
Justificându-și decizia de a clasifica partidul drept „extremist”, BfV a acuzat membri de vârf ai AfD că au făcut declarații „xenofobe” și „antimusulmane”.
Demersul a facilitat operațiunile de monitorizare a partidului și a relansat apelurile pentru interzicerea sa, cu toate că o scoatere în afara legii ar trebui votată de parlament, iar noul cancelar, Friedrich Merz, a reacționat cu răceală în fața unor astfel de sugestii.
Potrivit Der Spiegel, BfV a găsit materiale incriminatoare despre 353 de membri ai AfD, inclusiv de la cele mai înalte niveluri ale partidului, și acuză formațiunea că face distincție între așa-numiții etnici germani „adevărați” și cei care doar au pașaport german.
Deși BfV a comunicat public decizia finală, raportul complet – de peste 1.000 de pagini – nu a fost făcut public, ceea ce a alimentat acuzațiile conform cărora clasificarea a fost motivată politic.
Fostul guvern, condus de social-democratul Olaf Scholz, a negat existența vreunei influențe politice.
Situația a declanșat o dispută transatlantică, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul american de stat, Marco Rubio, poziționându-se în apărarea AfD.
