Politico: De ce a ales Merkel Rusia și Nord Stream 2 în detrimentul Statelor Unite și a Occidentului – Ziarul de Gardă
  • Politico: De ce a ales Merkel Rusia și Nord Stream 2 în detrimentul Statelor Unite și a Occidentului

    Politico: De ce a ales Merkel Rusia și Nord Stream 2 în detrimentul Statelor Unite și a Occidentului
    Foto: Getty Images
    30 iulie 2021 | 19:45

    Cu doar câteva săptămâni înainte unor alegeri, cancelarul Germaniei, ignorând protestele puternice din Europa de Est, a semnat un acord istoric privind un gazoduct care avea să treacă pe sub Marea Baltică și să consolideze influența Rusiei asupra securității energetice a Europei. Dacă ți se pare că ar fi vorba de iulie 2021, asta e fiindcă în politica germană istoria chiar se repetă, transmite Politico.

    În 2005, Cancelarul de atunci al Germaniei, Gerhard Schröder, era pe punctul de a pierde puterea în fața unei fiziciene educate în Germania de Est numită Angela Merkel când a găzduit o ceremonie în Berlin alături de președintele rus Vladimir Putin pentru a semna acordul privind ceea ce avea să devină cunoscut drept proiectul Nord Stream.

    Putin nu s-a aflat în Berlin săptămâna trecută pentru a celebra acordul încheiat între Merkel și președintele american Joe Biden care a dat undă verde finalizării celei de-a doua faze a proiectului – Nord Stream 2. Însă ținând cont că Rusia este principalul beneficiar al său, ar fi putut la fel de bine să fie în capitala germană.

    „Președintele rus a lăudat loialitatea neclintită a părții germane privind finalizarea acestui proiect pur comercial care este menit să întărească securitatea energetică a Germaniei”, a declarat Kremlinul într-un comunicat.

    FOTO: Profimedia

    Nord Stream și Nord Stream 2

    Deși gazoductul, care este aproape finalizat, încă este puternic contestat de Congresul american și majoritatea Uniunii Europene, înțelegerea politică dintre Merkel și Biden va da probabil proiectului imboldul necesar pentru a trece de linia de sosire.

    La fel ca gazoductul original Nord Stream, finalizat în 2011, Nord Stream 2 va livra gaz natural de-a lungul a 1.200 de kilometri de sub Marea Baltică, începând de la St. Petersburg și ajungând până pe coasta de nord a Germaniei.

    Cu o capacitate combinată de aproximativ 110 milioane de metri cubi de gaz, cele două gazoducte vor permite Rusiei să ocolească rutele terestre ce trec prin Ucraina, diminuând posibilitățile Europei de a pune presiuni asupra Moscovei în legătură cu activitățile sale din regiune, precum anexarea Crimeei și conflictul separatist pe care îl susține în Donbas.

    Ceea ce este indisputabil (cel puțin în afara Germaniei) este că proiectul va crește atât dependența Germaniei cât și cea a Europei de gazul natural rusesc.

    Berlinul a respins aceste îngrijorări de ani de zile, argumentând că nu contează dacă gazul rusesc ajunge în Germania prin Ucraina sau Marea Baltică.

    Și cu toate acestea, nu trebuie să ai un doctorat în fizică (fără a fi jignitori față de Merkel) pentru a ști că linia dreaptă este cea mai scurtă distanță între două puncte.

    Diferența dintre gazoductele Nord Stream și infrastructura șubredă din Ucraina, care are o capacitate teoretică de 160 de milioane de metri cubi, este precum cea dintre un cablu de fibră optică și unul de cupru.

    După 5 decenii de utilizare, gazoductul ce trece prin Ucraina este atât de găurit încât ar avea nevoie de reparații în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro, potrivit analiștilor. Spre comparație, cele două gazoducte Nord Stream, care împreună au costat 17,5 miliarde de euro, sunt nou-nouțe.

    Printr-o simplă apăsare de buton, compania rusească Gazprom poate trimite gaz natural în Germania la un cost mai scăzut și cu mai puține bătăi de cap. (Gazprom a convenit să plătească Ucrainei taxe de tranzit, care în ultimii ani s-au ridicat la 2 miliarde de euro, până în 2024.

    FOTO: Profimedia

    Ruta din Ucraina și alternativele

    Industria germană, care are nevoie acută de surse de energie ieftine și de încredere, iubește proiectul. Anul viitor Germania își va închide ultimul reactor nuclear și intenționează să interzică generarea de electricitate prin arderea de cărbuni până în 2038.

    Deși procentul energiei generate din surse regenerabile este în creștere în coșul energetic al Germaniei, acesta încă reprezintă mai puțin de 50% din total. Asta înseamnă că țara are o „gaură” electrică pe care trebuie să o umple și are nevoie de gaz natural, mai puțin poluant decât cărbunii. (Gazul este folosit și pentru încălzirea a 45% din gospodăriile germane).

    Olanda, care furnizează în prezent în jur de 30% din importurile de gaz natural ale Germaniei (Rusia și Norvegia au fiecare un aport de aproximativ o treime, diferența fiind reprezentată de sursele domestice germane), intenționează să sisteze activitățile de extracție până în 2030, făcând gazoductele Nord Stream cu atât mai importante pentru Berlin.

    Criticii proiectului afirmă că există numeroase alte modalități prin care Germania poate obține gazul natural de care are nevoie, fie prin ruta deja existentă în Ucraina, fie prin Belarus sau Polonia; sau din sud, prin Turcia; sau din vest, sub forma gazului lichefiat transportat cu vapoare din Statele Unite.

    Însă în ochii germanilor niciuna dintre aceste opțiuni nu promite simplitatea și încrederea pe care o aduce Nord Stream.

    Așadar este Germania dispusă să facă vânt Ucrainei și să riște deteriorarea relațiilor cu aliați cheie de la Varșovia la Washington pentru a obține gaz rusesc ieftin? Într-un singur cuvânt, da.

    Însă întrebarea mai interesantă este de ce.


    FOTO: Profimedia

    „Russlandversteher”

    Multe lucruri s-au scris despre atracția aproape mistică pe care Rusia o are asupra elitelor germane, așa numitele „Russlandversteher” sau „simpatizanții Rusiei”.

    Însă când vine vorba de Schröder și Merkel în joc sunt factori mai banali.

    La doar câteva săptămâni după ce a părăsit funcția de cancelar, Schröder a fost numit președinte al proiectului Nord Stream, o funcție care de-a lungul anilor l-a făcut pe fostul lider social-democrat un bărbat bogat.

    În ochii criticilor săi, Schröder și-a sacrificat reputația prin acceptarea intrării în slujba lui Putin. Însă indiferent dacă aceștia au dreptate sau nu, Nord Stream i-a oferit o bătrânețe foarte confortabilă fostului cancelar.

    Deși Polonia și Ucraina au protestat împotriva proiectului la momentul respectiv, nivelul de rezistență nu a fost nici măcar pe aproape la fel de ridicat ca în prezent.

    În 2005 mulți din Occident încă vedeau în Putin un potențial partener. Asta se întâmpla înainte ca liderul rus să acuze SUA că încearcă să intimideze țara sa prin intermediul NATO și cu ani de zile înainte să invadeze Georgia și anexeze Crimeea.

    În Germania proiectul Nord Stream a fost lipsit de controverse la momentul respectiv. Da, unii au ridicat din sprâncene la cum arată faptul că Schröder a acceptat o slujbă de la Putin la doar câteva săptămâni după ce a părăsit funcția de cancelar însă Rusia nu era privită ca o amenințare la momentul respectiv.

    Timp de decenii în timpul Războiului Rece Germania a cumpărat gaz rusesc (adesea ignorând obiecțiile SUA). În plus, Războiul Rece se încheiase de mult timp.

    Fukushima și energia nucleară

    Însă motivația lui Merkel pentru susținerea Nord Stream este mai complicată și necesită o privire înspre evenimente ce au avut loc în 2011.

    În acel an, ca urmare a dezastrului nuclear de la Fukushima, Merkel a decis să anuleze decizia sa anterioară cu privire la extinderea duratei de viață a reactoarelor nucleare germane.

    Germania se afla în mijlocul așa numitei „Energiewende”, tranziția către energie regenerabilă, și mulți experți au argumentat că țara are nevoie de energie nucleară pentru o perioadă mai îndelungată de timp ca să își crească producția din centralele eoliene și solare.

    Germanii au fost șocați de Fukushima și Merkel a convenit rapid să revină la un plan adoptat inițial sub Schröder și Verzi în 2000 care prevedea închiderea ultimului reactor nuclear al țării în 2022.

    La momentul respectiv energia nucleară era responsabilă de aproximativ 20% din electricitatea generată în Germania. Anularea extinderii duratei de viață a centralelor nucleare a dus la exact scenariul despre care Merkel și industria germană a avertizat timp de decenii: o lipsă a opțiunilor energetice ieftine pentru sectorul industrial.

    FOTO: Kremlin.ru

    Acum că eliminarea treptată a energiei nucleare este aproape completă și cărbunii devin tot mai puțin atractivi din cauza taxelor aplicate pe carbon, costurile cu electricitatea în industria germană (deja printre cele mai scumpe din lume) au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

    „Electricitatea trebuie să devină mai ieftină în Germania pentru ca companiile noastre să poată fi competitive la nivel internațional”, declara luna trecută Olaf Scholz, candidatul social-democraților la funcția de cancelar.

    Săptămâna trecută Merkel a fost întrebată de un jurnalist dacă regretă decizia de a opri centralele nucleare. Liderul german a insistat că nu are regrete dar a adăugat că, drept consecință a mutării, Germania va fi nevoită să se bazeze pe gaz în viitorul previzibil.

    „Nu putem – cum au pretins unii – să renunțăm la energia nucleară și cărbuni și apoi să ne retragem și din gazul natural pe cât de rapid ar fi posibil”, a declarat aceasta.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură