Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   Reforma salarizării, votată (cu întârziere)…

Reforma salarizării, votată (cu întârziere) în prima lectură. Cu cât ar urma să crească salariile bugetarilor și demnitarilor din 2027

Cu patru luni mai târziu decât termenul anunțat inițial de autorități, noul sistem de salarizare în sectorul bugetar ar urma să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2027. Parlamentul a votat, pe 16 noiembrie, în prima lectură, proiectul de modificare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, salariile a circa 172 de mii de angajați vor crește, în medie, cu 15,7%. Aproximativ o treime dintre bugetarii vizați de reformă activează în domeniul educației. Majorările diferă însă de la un domeniu la altul, iar salariile oficiale ale unor demnitari de stat ar putea crește de peste două ori. Pentru implementarea noului sistem de salarizare, autoritățile estimează cheltuieli suplimentare de circa 3,2 miliarde de lei în 2027.

Prezentând proiectul în plenul Parlamentului, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că actualul sistem de salarizare, instituit în 2018, a acumulat de-a lungul anilor numeroase „derogări și excepții”, care au dus la diferențe salariale.

„Modificarea legii salarizării este un obiectiv ambițios. Pornim însă de la obiectivul de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și mai competitiv”, a declarat ministra.

În prezent, salariile de bază din sectorul bugetar variază între 2500 și aproximativ 65 de mii de lei. Pentru angajații ale căror salarii sunt sub nivelul minim stabilit pe țară, statul acordă plăți compensatorii. În alte cazuri, sporurile ajung până la 120% din salariul fix.

Prin reformă, autoritățile își propun să reducă aceste diferențe și să construiască un sistem în care remunerarea angajaților să reflecte complexitatea atribuțiilor, nivelul de responsabilitate, calificarea profesională și vechimea în muncă.

Ce se schimbă în modul de calculare a salariilor?

Una dintre principalele modificări vizează raportul dintre salariile de bază și plățile suplimentare. Guvernul își propune să majoreze ponderea salariilor de bază și să reducă ponderea sporurilor și a altor adaosuri salariale, astfel încât partea fixă să reprezinte cel puțin 70%, iar cea variabilă – cel mult 30% la nivelul instituțiilor bugetare.

Se va modifica și modul de acordare a sporurilor de performanță. Potrivit proiectului de lege, fondul destinat acestor sporuri va fi redus de la 10% la 4% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de instituție. Angajații care vor obține calificativul „excelent” vor putea beneficia de un spor de 10–15% din salariul de bază, iar cei evaluați cu „foarte bine” – de 5–7%. Pentru personalul din învățământ și cercetare sunt prevăzute reguli distincte.

În prezent, potrivit Legii salarizării, privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, fiecărei funcții îi corespunde o clasă de salarizare, care are un anumit coeficient. Salariul de bază se calculează prin înmulțirea acestui coeficient cu valoarea de referință aplicabilă funcției.

Dacă în prezent există zece valori de referință, autoritățile propun reducerea numărului acestora la cel mult șase în 2027 și la cel mult patru în 2032.

Cu cât vor crește salariile profesorilor, polițiștilor și ale altor bugetari?

Potrivit estimărilor autorităților, cele mai mari creșteri salariale medii sunt prevăzute în domeniul apărării naționale – 20,6%, urmat de personalul tehnic, auxiliar și muncitoresc – 19,3%.

În administrația publică, salariile ar urma să crească, în medie, cu 15,3%, în domeniul ordinii publice – cu 15%, în sănătatea bugetară și asistența socială – cu 14,9%, iar în educație – cu 14,4%. Pentru angajații din domeniile culturii, sportului și justiției sunt estimate majorări medii de 14,1%.

Deși majorarea medie din educație este mai mică decât cea estimată la nivelul întregului sector bugetar, acestui domeniu îi va reveni cea mai mare alocare suplimentară – aproximativ un miliard de lei pentru circa 60 de mii de angajați.

Astfel, salariul unui profesor cu gradul II didactic ar urma să crească de la 13 030 la 14 828 de lei (+13,8%), cu aproape 1800 de lei lunar. Un profesor universitar ar putea primi 23 919 lei, față de 19 816 lei în prezent (+20,7%).

Salariul unui asistent de educator ar urma să crească de la 6811 la 9140 de lei (+34,2%), iar cel al unui cadru didactic de sprijin – de la 11 341 la 13 742 de lei (+21,2%).

Un polițist de sector ar urma să primească 15 675 de lei, față de 13 024 de lei în prezent (+20,4%), iar un ofițer de investigație – 17 421 de lei, comparativ cu 13 246 de lei (+31,5%). Salariul unui soldat ar urma să crească de la 10 566 la 13 104 lei (+24%).

Salariul unui asistent medical ar putea ajunge la 12 800 de lei, cu 2500 de lei mai mult decât în prezent (+24,3%). Un asistent social cu studii superioare ar urma să primească 11 844 de lei (+20,9%), iar un lucrător social – 8178 de lei (+20,6%).

Toate aceste sume reprezintă estimări ale salariilor brute, înainte de impozitare. Creșterea efectivă a salariului fiecărui angajat va depinde de funcția ocupată, vechimea în muncă, calificarea profesională și sporurile de care beneficiază.

Noua lege prevede însă și majorarea unor sporuri, în special pentru personalul eligibil din cercetare și învățământul superior. Începând cu anul 2027, vor fi majorate și sporurile pentru diverse grade didactice, iar din 1 ianuarie 2028, va fi introdus un spor nou pentru gradele de calificare din asistența socială, cu valori cuprinse între 750 și 2000 de lei.

Salarii de peste 50 de mii de lei pentru conducerea statului

Reforma prevede și modificarea salariilor persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică. Din 1 ianuarie 2027, președintele R. Moldova, președintele Parlamentului și prim-ministrul ar urma să aibă același salariu de bază – 55 650 de lei lunar.

Salariul de bază al unui ministru ar urma să constituie aproximativ 52 788 de lei, iar cel al unui viceprim-ministru – 53 371 de lei.

Un deputat ar urma să aibă un salariu de bază de aproximativ 45 966 de lei, un președinte de comisie parlamentară – 49 800 de lei, iar un vicepreședinte al Parlamentului – 51 850 de lei. 

Astfel, comparativ cu salariile oficiale actuale, salariul președintelui țării, în prezent de aproximativ 22 300 de lei, ar crește de circa două ori și jumătate, iar cel al unui deputat, care constituie aproximativ 20 800 de lei, ar crește de peste două ori.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține însă că majorarea salariilor oficiale ale deputaților nu va duce la creșterea cheltuielilor bugetare pentru aceștia, deoarece o parte dintre indemnizațiile pe care le primesc în prezent va fi inclusă în salariul de bază.

Majorări ale salariilor de bază sunt prevăzute și pentru aleșii locali. Salariul primarului municipiului Chișinău ar urma să crească de la 28 900 la 40 de mii de lei (+38,4%), iar cel al primarului municipiului Bălți – de la 25 500 la 36 500 de lei (+43,1%).

Totodată, salariul bașcanului Găgăuziei ar urma să crească de la 33 400 la 40 de mii de lei (+19,8%).

În cazul celorlalți primari, salariile, care în prezent variază între 14 500 și 18 mii de lei, ar urma să ajungă la 22–27 de mii de lei.

Reforma salarizării, amânată cu patru luni

Inițial, autoritățile au anunțat că noul sistem de salarizare va fi aplicat începând cu luna septembrie 2026. Pe 19 august însă, prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că termenul anunțat nu va putea fi respectat, invocând crizele din regiune, dar și întârzierea definitivării reformei fiscale, menită să asigure venituri suplimentare la buget.

Pentru a compensa amânarea majorărilor salariale, Guvernul a anunțat acordarea unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar, pentru care a estimat cheltuieli de aproximativ 500 de milioane de lei.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Între timp, acesta urmează să fie consultat, iar prevederile privind salarizarea bugetarilor și valorile de referință propuse pot fi modificate.