Bilete de hârtie în era digitală. De ce nu are Chișinăul taxare electronică după ani de promisiuni și milioane investite: „E o schemă bine pusă la punct”
La aproape șapte ani de la promisiunea lui Ion Ceban, proaspăt ales atunci primar al capitalei, că sistemul de taxare electronică în transportul public va putea fi implementat în doar șase luni, Chișinăul continuă să funcționeze fără un asemenea sistem.
De-a lungul anilor, Primăria a realizat studii, a organizat licitații, a elaborat concepte și a testat proiecte-pilot, pentru care au fost cheltuiți, în total, milioane de lei. Cu toate acestea, sistemul nu a fost implementat. În septembrie 2026, cu circa un an înainte de alegerile locale din 2027, Primăria a prezentat un nou concept pentru implementarea acestui sistem, care prevede investiții de peste șapte milioane de euro. Deși autoritățile au promis practic în fiecare an introducerea taxării electronice, de această dată, s-a anunțat că procesul ar mai putea dura aproximativ doi ani.
Experții susțin că un asemenea sistem ar fi putut fi implementat cu mult timp în urmă, însă Primăria ar fi preferat să promoveze inițiative cu „miză politică” în loc să-și asume un mecanism de taxare necesar. Între timp, menținerea plății în numerar în transportul public ridică semne de întrebare privind transparența încasărilor și riscul unor fraude. Un fost taxator din cadrul unei întreprinderi municipale a povestit pentru ZdG cum, la finalul primei zile de muncă, a fost nevoit să ofere bani șoferului și a fost instruit cum să facă bani suplimentar, prin „reciclarea” biletelor.
După mai multe încercări de a obține un răspuns din partea Primăriei Chișinău, Natalia Ixari, consiliera primarului general în domeniul planificării strategice și al comunicării, a declarat pentru ZdG că Primăria își dorește implementarea acestui sistem și că unul din motivele întârzierii lui este „din punct de vedere ce ține politic”.
Pe 6 octombrie 2026, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a aprobat un nou concept privind implementarea sistemului de tichetare electronică în transportul public, prezentat de Primărie cu o săptămână mai devreme. Potrivit acestuia, procesul ar urma să demareze în 2027, după organizarea unei licitații și desemnarea operatorului. Extinderea sistemului la nivelul întregii rețele de transport public ar urma să dureze aproximativ doi ani, iar investiția necesară este estimată la 7,7 milioane de euro. Promisiunea a fost făcută cu doar un an înaintea alegerilor locale generale și la șapte ani de la prima promisiune făcută de edilul capitalei, Ion Ceban, la subiect.
2019–2020: o promisiune și patru licitații
În noiembrie 2019, la scurt timp după alegerea sa în funcția de primar, Ion Ceban promitea introducerea taxării electronice în transportul public în doar șase luni. „În jumătate de an, putem pune în aplicare acest proiect”, declara edilul într-o emisiune.
Un an mai târziu însă, Primăria abia iniția procedurile pentru actualizarea unui studiu privind taxarea electronică, elaborat încă în 2012–2013 în cadrul unui proiect finanțat de BERD. După trei licitații eșuate, a patra procedură, lansată în ianuarie 2021, s-a încheiat cu desemnarea unui câștigător. Contractul pentru actualizarea studiului a costat 420 de mii de lei.
2021–2023: primele încercări de taxare electronică
În martie 2021, Primăria a lansat primul proiect-pilot, care permitea achitarea călătoriilor cu cardul bancar la terminalele aflate în posesia taxatorilor. Deși au fost instalate și câteva validataore staționare, acestea nu au funcționat. Sistemul a fost introdus pe rutele de troleibuz nr. 22, 23, 24, 30 și pe două rute de autobuz – nr. 2 și 5, în baza unui memorandum semnat cu Mastercard, cu sprijinul tehnic al băncii „Moldova Agroindbank”.
Investiția a fost de 986 de mii de lei, iar testarea a durat șase luni. Sistemul a cuprins inițial 110 unități de transport, fiind extins ulterior la alte 57.
Autoritățile vorbeau încă atunci despre viitorul rol al taxatorilor. „La moment, taxatorii percep plata cu cardul. Ulterior, vor fi instruiți astfel încât să se reprofileze în funcția de controlor”, relata atunci Victor Chironda, fost viceprimar al capitalei, pentru Primăria Mea. Cinci ani mai târziu, taxatorii continuă să încaseze plata, în special în numerar.
Tot în 2021, în colaborare cu Victoriabank și Visa, a fost lansată o nouă metodă de plată pentru rutele de troleibuz nr. 10 și 30, dar și în autobuzele nr. 9, 19 și 25. Totuși, potrivit DGMU, proiectul a fost încheiat în iulie 2022 la inițiativa băncii.
În 2023 a început a doua etapă de testare, fiind deja instalate validatoare staționare noi în troleibuzele de pe patru rute, astfel încât pasagerii să poată achita fără să apeleze la taxator. Tot în acel an a fost introdusă și plata prin SMS.
2022–2025: milioane de euro din fonduri europene și o aplicație testată în șapte troleibuze
În ianuarie 2022 a fost lansat proiectul european „MOVE IT Like Lublin” (MILL), cu un buget de 3,5 milioane de euro, dintre care doar 175 de mii de euro era contribuția Primăriei. Proiectul era destinat modernizării și digitalizării transportului public și prevedea elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) și a unui studiu de e-ticketing.
În martie 2024, viceprimarul Ilie Ceban declara că Primăria își propune să definitiveze tichetarea electronică până în 2025. Peste câteva luni, la ședința Primăriei din 28 octombrie, acesta afirma că depune „maxim efort” pentru a înainta conceptul către CMC până la sfârșitul anului.
Deși studiul cu privire la e-ticketing a fost prezentat peste o lună, în noiembrie 2024, iar PMUD – în decembrie 2025, planul a fost aprobat de CMC abia în martie 2026.
În februarie 2025, municipalitatea a lansat o nouă achiziție, în valoare estimată de 125 de mii de euro, fără TVA, pentru echipamente și servicii destinate testării e-ticketingului. La 30 aprilie, DGMU a anunțat contractarea companiilor „Telelink Services România” și „Modeshift” pentru implementarea proiectului-pilot.
În iulie 2025 a fost lansată aplicația „ebilet Chișinău”, care permitea achitarea călătoriilor prin telefon. Noul sistem a fost însă testat timp de patru luni doar în șapte troleibuze de pe ruta nr. 30, care face legătura cu Aeroportul Internațional Chișinău.
În drum spre aeroport, fără card sau aplicație mobilă
Deși proiectul-pilot MILL urmărea testarea plăților electronice, achitarea directă cu cardul bancar la validatoarele staționare nu a fost posibilă, deoarece autoritățile nu au obținut certificarea necesară. Astfel, s-a revenit la practica din 2021, când plata era efectuată prin terminalele taxatorilor. După patru luni, proiectul-pilot a fost oprit, însă aplicația mobilă a rămas activă, fiind posibilă în continuare cumpărarea biletelor.
În octombrie 2026, ZdG a cumpărat prin aplicație un bilet pentru a verifica dacă acesta este acceptat în troleibuzul nr. 30. La prezentarea codului QR, taxatorul a răspuns: „Achită!”. Validatoarele nu funcționau, iar acesta nu dispunea de un terminal pentru verificarea biletului electronic. În același troleibuz, o pasageră vorbitoare de rusă, care se îndrepta spre aeroport, nu avea numerar și nu putea achita prin altă modalitate. În cele din urmă, taxatorul i-a permis să călătorească gratuit.
La aeroport, ZdG a discutat cu un turist originar din Cipru, aflat la finalul vizitei sale în Chișinău. Acesta a povestit că a găsit online informații despre posibilitatea achitării cu cardul în transportul public, dar nu a verificat dacă sistemul funcționează, întrucât avea deja lei moldovenești.
Turistul a recunoscut că, atunci când călătorește în străinătate, presupune că va putea plăti cu cardul. „Dar acum, că mi-ați oferit aceste întrebări, am realizat că puteam să întâlnesc anumite probleme”, a declarat el. „Posibilitatea de a achita cu cardul ar trebui să fie obligatorie”, a adăugat acesta.
2026: un nou concept de e-ticketing
La ședința Primăriei din 1 decembrie 2025, Ion Ceban a criticat întârzierile în implementarea taxării electronice: „De 13 ani tot avem modernizări, modernizări, dar taxare electronică nu mai avem. (…) Noi tot avem șase ani de zile de când tragem mâța de coadă în sensul acesta.” Primarul i-a cerut șefului interimar al DGMU, Dorin Ciornîi, să prezinte conceptul definitivat la următoarea ședință.
Peste o săptămână, Ciornîi a declarat că pasagerii vor putea plăti cu cardul în toate mijloacele de transport public începând cu anul 2026.
Totuși, la ședința din 19 ianuarie 2026, Ciornîi a afirmat că acest concept încă nu este gata. Ceban a stabilit atunci un nou termen: „Vă rog foarte mult ca cel târziu în două săptămâni să fie definitivat conceptul.”
Peste aproape șase luni, la 15 iulie 2026, deși existau deja studii și concepte, inclusiv elaborate în cadrul proiectului MILL, DGMU a lansat o nouă achiziție pentru „Servicii de elaborare a conceptului de e-ticketing pentru transportul public municipal”, în valoare estimată de 290 de mii de lei.
Câteva luni mai târziu, la 1 octombrie 2026, Primăria a prezentat „conceptul de e-ticketing în transportul public din Chișinău”.
Noul concept – încă 2 ani de așteptare
După milioane de lei cheltuiți pentru studii și proiecte-pilot de taxare electronică, Primăria Chișinău ar urma să cheltuiască încă 7,7 milioane de euro, de această dată pentru implementarea unui sistem integrat de e-ticketing în transportul public. Potrivit noului concept, implementarea ar urma să înceapă în 2027 și să dureze încă aproximativ doi ani.
Noul sistem va funcționa prin metoda „Tap&Go”. Mai exact, pasagerii vor putea achita călătoria prin apropierea unui card special de transport de un validator, fără să fie nevoie să dețină un cont bancar. Totuși, plata va putea fi efectuată și cu un card bancar sau prin aplicația mobilă, toate cele trei metode urmând să fie acceptate de același aparat.
Totodată, la prezentare, s-a menționat că vânzarea biletelor de hârtie va fi păstrată ca „soluție de rezervă”, însă s-a precizat că aceasta „nu se utilizează ca principal canal de îmbarcare”.
Ce a decis CMC și ce se va întâmpla cu taxatorii?
CMC a aprobat în ședința din 6 octombrie noul concept al sistemului de e-ticketing. Șeful interimar al DGMU, Dorin Ciornîi, a declarat că trecerea la noul sistem va permite renunțarea completă la taxatori, însă procesul va fi etapizat. „Scoaterea taxatorilor va dura de la jumătate până la un an”, a precizat Dorin Ciornîi.
Potrivit autorităților, aproximativ 1100 de oameni sunt implicați în vânzarea biletelor în transportul public din capitală. Ciornîi însă a dat asigurări că aceștia nu vor rămâne fără un loc de muncă. Odată cu introducerea taxării electronice, numărul controlorilor va fi majorat, iar unii dintre actualii taxatori ar urma să devină controlori, cel puțin în perioada de adaptare a sistemului.
În cadrul ședinței, Ciornîi a admis că implementarea acestui sistem „va permite o evidență, transparență a încasărilor și va crea instrumentele necesare pentru reducerea evaziunii tarifare și îmbunătățirea controlului.”
Pentru anul 2026, în bugetul municipal sunt prevăzuți 50 de milioane de lei pentru lansarea proiectului.
„Cred că este o schemă mai ascunsă a lor”
Ziarul de Gardă a discutat cu locuitorii capitalei pentru a afla dacă își doresc mai multe modalități de achitare în transportul public și cum explică ei întârzierile implementării taxării electronice, în ciuda promisiunilor repetate ale autorităților.
O femeie întâlnită într-o stație de troleibuz a spus că și-ar dori să achite electronic: „Să nu umblu cu copeicile din urmă.” Întrebată despre motivele întârzierilor, aceasta a sugerat că plata în numerar ar permite fraude din partea taxatorilor. „Mai bagă în buzunar câte un leu”, a spus ea.
Suspiciuni similare au exprimat și alte persoane. „Cred că este o schemă mai ascunsă a lor”, a afirmat un tânăr, în timp ce un bărbat a invocat „interesul, pentru că banul cash este mai ușor de spălat decât restul”.
O altă femeie a povestit că preferă să aibă numerar, după mai multe încercări nereușite de a achita cu cardul din cauza validatoarelor nefuncționale. „De atunci am fobie”, a mărturisit ea.
Ce spun consilierii municipali?
Ziarul de Gardă a discutat și cu câțiva consilieri municipali pentru a afla ce cred ei despre motivele pentru care, după mai mulți ani, Primăria Chișinău încă nu s-a ținut de promisiune.
Silvia Grigorieva, consilieră municipală din fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM), a declarat că are „presupunerile” ei cu privire la motivele pentru care proiectul nu a fost realizat, însă nu le poate face publice.
„Noi, ca și consilieri, eu sunt de la Partidul Socialiștilor, dintotdeauna (am dorit implementarea sistemului, n.r.). Noi am venit și cu proiect de decizie, apropo, despre taxarea electronică și niște soluții, eu cred că foarte bune pentru atunci. […] Vă spun, eu pot să mă pricep doar, să dau niște presupuneri, dar nu pot să le spun public”, a declarat ea.
La rândul său, Dmitri Mitioglo, consilier municipal din partea fracțiunii „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), condusă de primarul Ion Ceban, a explicat întârzierea implementării sistemului de taxare electronică prin faptul că, de-a lungul anilor, CMC nu a aprobat proiectele propuse în acest sens.
„Dacă ați observat, de data aceasta conceptul a fost aprobat de către Consiliul Municipal. Și în 2019, și după aceasta, au fost multe încercări, dar Consiliul nu vota și nu aproba conceptul”, a afirmat consilierul.
Pe de altă parte, Anetta Dabija, consilieră municipală din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) și cofondatoare a proiectului „Salvați Chișinăul”, a susținut că a solicitat „pe parcursul unui an” includerea pe ordinea de zi a PMUD, care prevede inclusiv introducerea unui sistem de taxare electronică, însă acest lucru fie nu se întâmpla, fie proiectul nu era votat. Întrebată cum explică întârzierea proiectului, consiliera PAS a invocat două cauze.
„Noi știm că atunci când nu există transparență, este lăsat foarte mult loc de interpretări de cum se cheltuie acești bani, unde se duc acești bani. Da, noi achităm în transportul public cash. Bine, în unele cazuri putem și cu cardul, căci sunt anumite rute. Și, prin urmare, este greu să verifici, să duci o contabilitate, deși presupun că asta se face. Dar, ceea ce am observat eu, când am cerut de foarte multe ori Planul de Mobilitate, este, pur și simplu, indiferența Primăriei față de subiectele care țin nemijlocit de rezolvarea unor probleme în orașul nostru”, a declarat Dabija.
„Lor le este convenabil așa ca să aibă de unde fura, să aibă venit”
Constantin Cojocari spune că a lucrat o scurtă perioadă de timp în calitate de taxator în cadrul Întreprinderii Municipale „Parcul Urban de Autobuze” și că, încă din prima zi, i-au apărut suspiciuni de fraude.
Potrivit lui, la sfârșitul zilei de muncă, șoferul cu care lucrase i-a cerut 20 de lei, explicându-i că banii urmau să fie împărțiți între alți angajați, inclusiv cei responsabili de curățenie și reparații. Bărbatul susține însă că nu avea nicio garanție că suma colectată avea să ajungă într-adevăr la aceștia. Spune că a devenit mai îngrijorat când șoferul i-a explicat cum trebuiau colectați cei 20 de lei.
„Să vândă bilete pe care oamenii refuză să ia biletul. Plătește, dar refuză să ia biletul. Ea coboară și zice „ține biletul, că o să-l mai vinzi încă odată”. Sau care leapădă în autobuz biletul. Eu trebuie să-l iau, să-l păstrez și să-l mai vând încă o dată. Ori chiar dacă e și boțit, mi-au lămurit că, trebuie să-l ridic și cu un cuțitaș, trebuie să am unul cu mine, să-l îndrept și să-l fac ca foaia de țigară, ca nou, și să-l vând încă odată. Fac ca să dau la șofer. Asta e fraudă, furt din bugetul Chișinăului, a primăriei Chișinău”, spune el.
Constantin Cojocari susține că a scris o plângere către șefi, denunțând aceste practici. Totuși, Ghenadie Zadeseneț, directorul interimar al Parcului Urban de Autobuze (PUA), a declarat, într-un răspuns transmis acestuia, că a fost efectuată o anchetă de serviciu, în urma căruia cinci taxatori, șoferul vizat, dar și șeful subdiviziunii în care acesta activase, au infirmat existența unor asemenea practici și a calificat acuzațiile aduse drept nefondate și calomnioase.
Zadeseneț a anunțat că întreprinderea municipală „promovează o politică de toleranță zero față de actele de corupție sau abuzuri”.
După ce a depus plângerea, din cauza ostilității pe care o simțea din partea colegilor, Constantin Cojocari spune că a fost nevoit să plece din instituție. Bărbatul declară că a trimis o sesizare și la Centrul Național Anticorupție, considerând că fraudele nu se opresc la cei 20 de lei pe care îi cerea șoferul.
„Înmulțiți la 200, că sunt peste 200 de autobuze. Suma asta, hai 50-60 de lei pe zi, taxatorul trebuie să vândă bilete „levîie”, asta cel puțin. Înmulțiți suma asta la 200 pe zi. Dar pe lună? Ce sumă se primește?”, întreabă bărbatul.
Potrivit lui Zadeseneț, PUA este dotat cu o flotă de 160 de autobuze. Fostul taxator consideră că aceste practici nu ar fi posibile dacă ar exista un sistem de taxare electronică.
„Asta e o schemă bine pusă la punct, bine gândită, de corupție. Și de asta se tergiversează chestia asta cu taxarea electronică, pentru că lor nu le este convenabilă. Lor le este convenabil așa ca să aibă de unde fura, să aibă venit. Eu mi-am dat seama că din banii aceștia, dacă ei sunt protejați chiar și de directorul parcului și de șeful de coloană, înseamnă că ei ajung și mai sus”, bănuiește el.
RTEC înregistrează pierderi de patru ani
Potrivit lui Constantin Cojocari, aceleași riscuri de fraudare ar exista și la Regia Transport Electric Chișinău, entitatea care gestionează toate rutele de troleibuz din capitală, și care înregistrează pierderi de patru ani, în pofida subvențiilor de sute de milioane de lei primite anual de la DGMU.
Potrivit raportului financiar pentru 2025, RTEC a încasat aproape 402 milioane de lei din bilete și abonamente și a primit 528 de milioane de lei subvenții de la DGMU. Cheltuielile au depășit însă un miliard de lei, cele mai mari fiind pentru salarii și contribuții – 633 de milioane, și energia electrică – 173 de milioane.
Astfel, RTEC a încheiat anul 2025 cu pierderi de aproximativ 49 de milioane de lei. Ultimul an profitabil a fost 2021, când întreprinderea a raportat un profit de 13 milioane de lei. RTEC explică pierderile prin faptul că „acesta este rezultatul crizei energetice, situației geopolitice și inflației de peste 30 %, a creșterii tarifului la energia electrică cu peste 80 %.”
Și Parcul Urban de Autobuze (PUA), care gestionează rutele de autobuze din municipiu, a înregistrat pierderi pentru al treilea an consecutiv. Potrivit rapoartelor financiare, acestea au constituit aproximativ 15 milioane de lei în 2023, 56 de milioane în 2024 și 46 de milioane în 2025. Ultimul an încheiat pe profit a fost 2022, cu 14,5 milioane de lei.
Milioane de lei pe biletele de hârtie
În pofida promisiunilor privind taxarea electronică, municipalitatea continuă să cheltuiască sute de mii de lei anual pentru tipărirea biletelor de hârtie.
În februarie 2026, PUA a cheltuit 309 mii de lei, fără TVA, pentru tipărirea a 12 milioane de bilete. În mai, RTEC a lansat o licitație pentru 60 de milioane de bilete, estimată la 500 de mii de lei, fără TVA, după ce prețul călătoriei a fost majorat cu un leu. În 2025, regia a cheltuit 535 de mii de lei, fără TVA, pentru același număr de bilete. Între 2023–2024 nu au fost organizate licitații publice, iar pagina RTEC a încetat să publice planurile de achiziții din 2023.
Una dintre cele mai mari comenzi a avut loc un an mai devreme, în 2022, când RTEC a cumpărat direct 84 de milioane de bilete de la compania „Fetisova Nadejda” din Barnaul, Federația Rusă, cu aproximativ 672 de mii de lei. RTEC explica atunci că la procedurile anterioare niciun agent economic nu a depus ofertă.
Conform rapoartelor RTEC, aproximativ 45 de milioane de călători cumpără anual bilete.
Șeful DGMU și RTEC – aceeași persoană. RTEC și PUA – conduse de membri MAN
Dorin Ciornîi conduce RTEC din 2018, după ce anterior activase la ÎM „Exdrupo”. În prezent, acesta este director general al RTEC și din 2025 ocupă concomitent funcția de șef interimar al DGMU.
Ciornîi a preluat interimatul DGMU după suspendarea lui Vitalie Mihalache, vizat într-un dosar penal inițiat de Centrului Național Anticorupție (CNA) privind presupuse fraude în achizițiile publice. Atât Ciornîi, cât și Mihalache, sunt membri ai partidului „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), condus de primarul Ion Ceban. Din aceeași formațiune face parte și directorul interimar al PUA, Ghenadie Zadeseneț, aflat în funcție din martie 2020.
„Atunci când taxatorul este cel care răspunde de colectarea în numerar, are loc și o contabilitate care stă în spate”
Roman Cozma, expert în domeniul urbanistic, a lucrat în cadrul proiectului MILL în calitate de consultant în domeniul transportului. Acesta a explicat pentru ZdG că cea mai grea provocare pe toată durata proiectului a fost să explice care ar fi utilitatea unor anumite acțiuni, motivul principal fiind „lipsa specialiștilor în acest domeniu în cadrul Primăriei”. Expertul consideră că Primăria încearcă diferite inițiative și proiecte, însă procesul de implementare și calitatea acestor proiecte „nu sunt inspirate și nici nu respectă metodele sau conceptele din practicile europene”.
Acesta menționează că inclusiv încercările din 2021, când plata cu cardul a devenit posibilă pe unele rute, „au părut mai degrabă inițiative cu miză politică”. Totodată, expertul consideră că crearea unui nou concept nu era necesară, întrucât studiul realizat în cadrul proiectului MILL „este unul bun și respectă bunele practici europene”.
Întrebat dacă a existat opunere sau impedimente în cadrul MILL sau al implementării proiectului-pilot, acesta a declarat că, „probabil, există o opunere sau o rezistență în rândul taxatorilor, care, probabil, se gândesc și au frică să nu-și piardă jobul”. Totodată, acesta a remarcat că actuala metodă de plată, adică în numerar, vine și cu „un risc de fraudă”.
„Atunci când taxatorul este cel care răspunde de colectarea în numerar, are loc și o contabilitate care stă în spate. Și aici lucrurile automat devin netransparente, adică ambigue sau greu de verificat. […] Sistemul e-ticketing poate verifica cu ușurință aspectul financiar și totul se face electronic și transparent, cu generarea automată de rapoarte financiare”, a punctat el.
„Nu știu dacă Primăria și-ar fi asumat aceste decizii care se regăsesc acum în concept, dacă…”
Cristina Voroneanu, expertă în cadrul proiectului „Primăria Mea”, a declarat pentru ZdG că există două motive principale pentru care implementarea sistemului de tichetare electronică a întârziat atât de mult și pe care, consideră ea, le-a identificat și Primăria Chișinău. Potrivit ei, acestea reprezintă un „risc politic”, pe care nici actuala administrație municipală, nici cele precedente, nu au dorit să și-l asume.
„Primul motiv este că acest sistem este mai complex decât pare la prima vedere. Nu este doar instalarea unor terminale unde oamenii pot să achite, dar trebuie să-ți pui întrebări: ce faci cu oamenii care deja activează în aceste unități de transport, pentru că ei, de asemenea, merită să fie transferați spre alte locuri de muncă. […] Un alt aspect este ce faci cu acei oameni care nu pot sau nu vor să achite decât prin numerar […] și ce faci în cazul în care sistemul electronic eșuează, iar persoana nu poate să achite”, a afirmat experta.
Ea menționează și un alt motiv pentru întârzierea implementării sistemului – „se dorea, probabil, ca acest proces să fie cât mai mult preluat de către acest proiect «Move it like Lublin», pentru că atunci, dacă o să existe anumite erori de implementare, riscul politic poate să fie diminuat, pentru că face trimitere către această echipă, la experții internaționali care au fost implicați.”
„Noi sigur că ne dorim cât de curând să fie implementată tichetarea electronică”
Ziarul de Gardă a transmis, pe 29 și 30 septembrie, solicitări de informații către Primăria Chișinău și DGMU, adresând mai multe întrebări privind implementarea sistemului de taxare electronică în transportul public. Deși termenul legal pentru oferirea unui răspuns este de 10 zile, la peste două săptămâni de la expedierea solicitărilor, redacția nu a primit nicio informație din partea instituțiilor.
Pe 12 octombrie, ZdG l-a contactat și pe șeful interimar al DGMU, Dorin Ciornîi, pentru a-i solicita un interviu video cu privire la subiect. După ce a fost informat despre tema materialului, acesta a precizat că se află într-o ședință și că va reveni în scurt timp. Cu toate acestea, până la publicarea materialului, Ciornîi nu a mai revenit și nici nu a răspuns la mesajele și apelurile ulterioare. Pe 15 octombrie ne-am deplasat la sediul DGMU, însă am fost anunțați că șeful interimar nu este la birou.
În aceeași zi, ZdG a fost și la Primărie pentru a încerca să discute cu conducerea instituției. Vasile Chirilescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei, a rugat să-i oferim lui întrebările și ne-a spus că va reveni cu răspunsurile până la sfârșitul zilei.
Aproximativ o oră mai târziu, am fost telefonați de către Natalia Ixari, consiliera primarului general în domeniul planificării strategice și al comunicării, care a răspuns la întrebările noastre. Următoarea zi am primit răspuns și la solicitarea transmisă către DGMU.
Natalia Ixari a declarat pentru ZdG că implementarea sistemului de taxare electronică întârzie din cauza etapelor prevăzute în proiectul MILL.
„Noi sigur că ne dorim cât de curând să fie implementată tichetarea electronică. […] Până acum, toată lumea cunoaște că s-a lucrat la acel mare proiect – «MOVE IT Like Lublin», împreună cu partenerii europeni. […] A fost un proces amplu, la care au lucrat atât specialiștii din cadrul Primăriei, împreună cu experții din Uniunea Europeană. Nu putem spune că de ce nu s-a implementat ceva mai devreme, pentru că totul era pe etape și despre asta s-a comunicat inclusiv la prezentarea conceptului”, a afirmat Ixari.
Deși PMUD prevede că taxarea electronică trebuia implementată încă în 2024, Ixari a susținut că a durat mult aprobarea acestuia din motive „politice”.
„La fel, a fost și tărăgănarea din punct de vedere ce ține politic, în cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Țineți minte acele ședințe la care se explica că sunt gata să vină cu proiectul de mobilitate urbană, doar că unii consilieri municipali nu veneau la acele ședințe CMC, ținând cont că atunci se analiza în paralel și bugetul municipal”, a declarat ea.
Întrebată despre suspiciunile privind posibile fraude în contextul plății efectuate în numerar și dacă, în opinia ei, întârzierea implementării sistemului ar fi facilitat în continuare aceste fraude, Ixari a respins această idee.
„Pe parcursul anilor, s-a manipulat foarte mult sau au fost suspiciuni precum că, iată, va fi implementată tichetarea electronică și oamenii vor rămâne fără lucru. Altă situație este, cum spuneți dvs., în stradă sau alți oameni spun că ar fi suspiciuni că taxatorii ar pune în buzunar, ceea ce nu este confirmat și nu au prins pe cineva de mână sau ceva de felul acesta. Nu poți să faci anchetă pe oamenii care lucrează și își fac bine meseria la această etapă”, a susținut ea.
Totodată, aceasta a dat asigurări că pentru angajații care ocupă în prezent funcția de taxator în cadrul întreprinderilor municipale „vor fi făcute transferurile ușor către alte funcții, deoarece de oameni este nevoie în R. Moldova”.
Taxarea electronică, promisă încă în 2009
Promisiunea privind taxarea electronică în Chișinău a devenit un fel de tradiție, începută încă în 2009, în timpul administrației conduse de Dorin Chirtoacă.
2009 – Primăria anunța semnarea unui precontract cu BERD pentru procurarea a 90 de troleibuze noi şi instalarea unui nou sistem de taxare cu tichete electronice;
2010 – Are loc semnarea unui contract de împrumut între Primăria mun. Chișinău și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care susținea strategia de dezvoltare a transportului public în Chișinău. Una din condițiile băncii a fost oferirea asistenței municipiului la implementarea unui sistem modern de tichetare electronică și de tarifare;
2014 – Prin decizia Consiliului Municipal Chișinău (CMC) a fost aprobată Strategia de transport a municipiului Chișinău, care prevedea implementarea sistemului de tichetare electronică în transportul public;
2015 – Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație (devenită în 2023 Direcția Generală Mobilitate Urbană) informa despre proiectul „Implementarea sistemului de taxare electronică în municipiul Chișinău”. Sistemul de taxare electronică urma să fie introdus pe toate liniile de troleibuz și autobuz;
2017 – La Primăria mun. Chişinău au loc dezbateri publice privind aprobarea principiilor generale de implementare a sistemului de taxare electronică în transportul public din municipiul Chişinău. Viceprimarul de atunci, Ruslan Codreanu, estima că taxarea electronică va fi implementată până pe 1 septembrie 2018.
Din 2019, cu promisiuni similare vine și primarul Ion Ceban.
