Apeductul care „prinde viață” de zeci de ani, dar nu aduce apă. Dosare penale, promisiuni și peste 200 de milioane de lei investiți și contractați
„Apeductul magistral Prut – Fălești prinde viață”. Așa anunțau autoritățile, în repetate rânduri, reluarea lucrărilor la un proiect care urma să aducă apă potabilă în casele a mii de oameni. Construcția a început încă în 1984, pe vremea Uniunii Sovietice. De atunci au fost lansate mai multe proiecte, s-au schimbat guverne, președinți și conduceri ale raionului. Totuși, astăzi, la 42 de ani de la începerea lucrărilor, apeductul nu funcționează, deși au fost investiți aproape 150 de milioane de lei.
De-a lungul anilor, proiectul a fost marcat de nereguli, lucrări neterminate, promisiuni neîndeplinite și dosare penale care încă nu au ajuns la un final. În 2026, autoritățile au semnat un nou contract, în valoare de 63 de milioane de lei, întrucât precedentul a fost reziliat după ce reprezentanții companiei responsabile de lucrări au fost reținuți de Centrul Național Anticorupție. Noul proiect prevede inclusiv reabilitarea unor țevi instalate anterior, care, în pofida investițiilor de sute de milioane de lei, s-au învechit și fisurat. Finalizarea proiectului este planificată pentru 2028.
Între timp, locuitorii raionului Fălești continuă să folosească apă din fântâni, majoritatea neconforme cu standardele de calitate. ZdG a analizat cum au fost cheltuiți banii publici, ce companii au efectuat lucrările, de ce proiectul nu a fost finalizat și ce promit acum autoritățile.
1984: începe construcția apeductului
Lucrările de construcție a unui sistem de alimentare cu apă din râul Prut a localităților din raionul Fălești au demarat încă în anul 1984 și au durat până în 1986, adică încă pe vremea Uniunii Sovietice. Mai exact, a fost construit tronsonul metalic Taxobeni – Fălești, de aproximativ 18,8 km. Cu toate acestea, instalațiile apeductului au rămas nefolosite.
2006: un contract care, două decenii mai târziu, continuă să fie examinat în instanță
În 2006, autoritățile raionului Fălești au reluat proiectul de alimentare a localităților cu apă din râul Prut. La 11 septembrie, Consiliul raional, condus atunci de Alexei Gligor, a semnat cu firma „Samotlor-Gaz” SRL, administrată și deținută de Valeriu Bulgac, un contract de 31,75 milioane de lei, cu un termen de execuție de 16 luni.
Contractul prevedea lucrări de construcție și montaj, inclusiv instalarea utilajului pentru tratarea apei din Prut. Până la sfârșitul anului 2006, Consiliul raional a transferat companiei 8,5 milioane de lei, în patru tranșe.

Un an mai târziu, lucrările nu erau finalizate, iar proiectul a ajuns în atenția procuraturii, fiind deschis un dosar penal. Ancheta a vizat în special o plată de 4,23 de milioane de lei pentru utilajul de tratare a apei, care, potrivit procurorilor, figura în actele de executare a lucrărilor, deși nu fusese instalat. De cealaltă parte, Gligor și Bulgac au respins acuzațiile, afirmând că suma reprezenta, de fapt, un avans, permis de legislație, pentru achiziționarea echipamentului care urma să fie adus de peste hotare și trebuia plătit integral. Argumentul a fost susținut de unii martori și reținut de instanță.
Neregulile vizau și alte aspecte ale proiectului. În 2007, Inspecția de Stat în Construcții a dispus sistarea lucrărilor din cauza lipsei documentației și a încălcării normelor de construcție, în timp ce Curtea de Conturi a constatat că lucrările au fost contractate fără un proiect verificat și aprobat, raportul de verificare pentru prima etapă ajungând la Consiliul raional abia pe 8 iunie 2007, la aproape nouă luni de la semnarea contractului.
La 20 iunie 2007, Camera de Licențiere a retras licența „Samotlor-Gaz” SRL, iar cu o zi înainte, Curtea de Conturi a transmis materialele controlului către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, predecesorul actualului Centru Național Anticorupție (CNA).
În 2012, Gligor și Bulgac au fost achitați de Judecătoria Bălți, iar în 2014, Curtea de Apel Bălți a menținut achitarea. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a dispus rejudecarea cauzei, iar în 2017, Gligor a fost condamnat la șase ani de închisoare, iar Bulgac – la nouă ani, într-un dosar care includea și alte episoade.
Deși, inițial, CSJ a menținut condamnările, în februarie 2019, în urma examinării unor recursuri în anulare, CSJ le-a anulat din cauza unor probleme de procedură și a trimis dosarul spre o nouă rejudecare. În noiembrie 2026, procesul încă se află în instanță, la Curtea de Apel (CA) Nord, următoarea ședință fiind programată pentru 25 noiembrie 2026. Iar apeductul așa și nu a fost pus în funcțiune.
ZdG l-a contactat pe Alexei Gligor pentru un comentariu la subiect, dar el a refuzat să răspundă la întrebările noastre. Am încercat să luăm legătura și cu Valeriu Bulgac, însă fără succes.
2010–2012: alte milioane investite și o nouă stație de tratare
În 2010, odată cu lansarea Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord, autoritățile au încercat din nou să aducă apa din Prut la Fălești. În februarie 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, ADR Nord și Consiliul raional Fălești au lansat un nou proiect, care prevedea construirea unei stații de tratare a apei, după ce utilajul contractat în 2006 nu a fost instalat, iar lucrările au rămas neterminate.
Bugetul depășea 18 milioane de lei, dintre care aproximativ 11 milioane de lei urmau să provină din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Potrivit ADR Nord, au fost valorificați 11,25 milioane de lei, fiind construite stația de tratare și 505 metri de apeduct. Lucrările au fost executate de „Fintex” SRL.
La 13 ianuarie 2012, ADR Nord a anunțat finalizarea construcției stației și semnarea actului de încheiere a lucrărilor. Directorul de atunci al ADR Nord, Ion Bodrug, promitea că locuitorii vor primi apă potabilă din Prut începând cu mai 2012.

Întrebat în noiembrie 2026 de ce acest lucru nu s-a întâmplat, Ion Bodrug a răspuns că, „atunci când s-au făcut testările, s-a depistat că apa a început să curgă din toate țevile”.
„Rolul ADR Nord a fost să schimbe echipamentul stației de tratare a apei care ajunge la Fălești. […] Doar că obligația Consiliului raional, pe atunci, era să asigure acest apeduct care aduce apa din Prut la Fălești […], adică nu ADR Nord elaborează proiectul tehnic sau documentația tehnică. Agenția doar le analizează și le transpune în proceduri de achiziții publice și în contracte între ADR Nord și operatorul economic”, a explicat el. Bodrug consideră că era „un proiect destul de bun”, însă „posibil să fi existat și o greșeală a proiectanților”.

În total, până la 1 ianuarie 2013, lucrările la apeduct din precedenții patru ani, calculate de Consiliul raional Fălești, aveau un cost total de peste 58 de milioane de lei, din care au fost valorificați 50 de milioane de lei: aproximativ 19,9 milioane de lei din Fondul Ecologic Național, 17,3 milioane de lei din contribuția Consiliului raional, 11,25 milioane de lei din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și 2 milioane de lei din bugetul de stat. Aceste date se găsesc într-o nouă cerere de finanțare elaborată de Consiliul raional Fălești în 2016. În același document se anunța că o comisie a verificat starea conductei metalice de 18,8 km instalată între 1984 și 1986 și a constatat că aceasta nu mai putea fi folosită. „Traseul de apeduct din țevi de metal […] construit în anii 1984–1986 și nepus în funcțiune este montat în soluri agresive, care provoacă ruginirea rapidă a țevilor din metal. […] Comisia a accentuat starea nesatisfăcătoare a apeductului pe o lungime L=18,8 km și a propus înlocuirea țevilor din metal cu țevi din polietilenă”, se menționează în cererea de finanțare.
2016–2023: o nouă magistrală și peste 150 de milioane de lei investiți
La finele anului 2017, ADR Nord a lansat un nou proiect, menționând: „După 33 de ani, apeductul magistral Prut – Fălești prinde viață. Apa potabilă va ajunge în casele a mii de oameni din raionul Fălești”.
Ulterior, a fost organizat un concurs de achiziții publice pentru lucrări cu o valoare estimată la 35,4 milioane de lei, la care au participat 11 agenți economici. Câștigătoare a fost desemnată compania „Comalion LCA” SRL. Potrivit Agenției Achiziții Publice, contractul semnat între ADR Nord și companie a fost de 35,18 milioane de lei. Compania a construit o nouă magistrală, de 17,884 km.

Lucrările au început în septembrie 2017 și s-au terminat în 2019. Totuși, recepția acestora a fost anunțată abia în septembrie 2020, pentru că, așa cum afirmă ADR Nord într-un răspuns pentru ZdG, Consiliul raional Fălești ar fi întârziat cu „asigurarea sursei de apă”, din motiv că „stațiile de pompare nu fuseseră utilizate o perioadă îndelungată, iar pornirea acestora a necesitat timp și resurse financiare suplimentare”. La 25 noiembrie 2020 a avut loc o ceremonie de recepție a lucrărilor, la care a participat și președintele de atunci al țării, Igor Dodon.

În februarie 2020, în urma unei ședințe cu prim-ministrul de atunci al R. Moldova, Ion Chicu, ADR Nord afirma că „în cel mult șase luni stația va intra în funcțiune și va alimenta cu apă potabilă cca 20 de mii de consumatori”. Cu toate acestea, și de această dată apeductul a rămas nefuncțional.

Președinte al raionului Fălești în 2019, când lucrările au fost terminate, era Viorel Babii, membru atunci al Partidului Democrat, astăzi Partidul Social Democrat din Moldova (PSDE). Solicitat de ZdG în noiembrie 2026, Babii a declarat că, în opinia sa, principalul obstacol pentru finalizarea proiectului a fost birocrația.
„Până la urmă, ne-am lovit de birocrația noastră, de la conducerea din Republica Moldova. La început, noi ne-am ocupat la maximum. Am avut multe întâlniri, am pornit procesul”, a declarat Viorel Babii. Solicitat să comenteze afirmația ADR Nord că administrația raionului Fălești nu a asigurat punerea în funcțiune a stațiilor de pompare pentru testarea, în 2019, a lucrărilor, Babii a spus că nu-și mai aduce aminte.

În 2023, Curtea de Conturi a publicat un raport în care a constatat că „administrarea patrimoniului aferent obiectului «Alimentarea or. Fălești cu apă din râul Prut» s-a efectuat cu multiple iregularități, ceea ce constituie un impediment semnificativ în derularea cu succes a proiectului și generează un risc major de pierdere a patrimoniului public”.
Raportul arăta că, „până la momentul actual (iunie 2023, n.r.), investițiile în curs de execuție, în valoare totală de 149,9 mil. lei, sunt afectate de deficiențele neremediate”. Auditul a constatat lucrări ineficiente în valoare totală de 6 milioane de lei, precum și o porțiune de apeduct pentru care au fost cheltuiți 2,7 milioane de lei și care „a devenit inutilă”.
2024–2026: un nou proiect de peste 60 de milioane de lei
În martie 2024, ADR Nord a inițiat elaborarea unei noi cereri de finanțare pentru proiectul „Finalizarea și punerea în funcțiune a sistemului de apeduct Prut – Fălești”. Cu această ocazie, a solicitat Consiliului raional Fălești efectuarea unei expertize tehnice, ale cărei rezultate au arătat că o parte din investiții „necesitau reabilitare sau reproiectare și reconstruire”. Totodată, s-a constatat că „echipamentele stațiilor de pompare erau învechite și necesitau înlocuire, iar numeroase cămine de apă se aflau într-o stare tehnică nesatisfăcătoare”. Potrivit ADR Nord, în urma sesizărilor a fost deschis un dosar penal. Reprezentanții CNA au precizat pentru ZdG că sesizările au fost transmise, la 4 decembrie 2024, către Inspectoratul de Poliție (IP) Fălești. La rândul său, ofițerul IP Fălești Vasile Ciobanu a declarat că au fost cerute clarificări de la CR Fălești privind estimarea pagubelor, dar autoritatea raională a răspuns că evaluarea va putea fi făcută doar după lansarea unui nou proiect.

Noul proiect, lansat în 2024, este unul substanțial diferit. Spre deosebire de proiectul inițial, care prevedea captarea apei brute din Prut și tratarea acesteia în R. Moldova, noul sistem ar urma să transporte apă potabilă deja tratată în România prin infrastructura transfrontalieră Sculeni–Sculeni, cu implicarea companiei românești „ApaVital” Iași.
Schimbările au avut loc după ce, în 2021, Guvernele României și R. Moldova au încheiat un acord privind amplasarea unor sisteme transfrontaliere de alimentare cu apă potabilă prin subtraversarea râului Prut.
La 28 octombrie 2025, ADR Nord a lansat o licitație pentru elaborarea proiectului de execuție, iar în ianuarie 2025 a fost contractată compania „Apcan Proiect” SRL pentru elaborarea unei noi documentații tehnice. Compania a fost singurul ofertant, iar contractul a valorat 684 de mii de lei.
În urma proiectării, valoarea estimată a lucrărilor a fost stabilită la peste 78 de milioane de lei. Consiliul raional Fălești urma să contribuie cu 10 %.
La 30 decembrie 2025, ADR Nord a organizat licitația pentru lucrările de finalizare și punere în funcțiune a apeductului Prut–Fălești, estimate la 65 de milioane de lei. Câștigătoare a fost desemnată „Foremcons” SRL, care a depus cea mai mică ofertă – 46,5 milioane de lei, fără TVA. Potrivit AAP, contractul încheiat era de 55,9 milioane de lei. Pe 19 ianuarie, semnarea contractului a avut loc în prezența ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Vladimir Bolea.

Totuși, la numai trei luni distanță, pe 29 mai 2026, contractul a fost reziliat integral, după ce doi angajați ai companiei „Foremcons” au fost reținuți de CNA, fiind suspectați de implicare în fapte de delapidare a fondurilor publice.
Ulterior, printr-un demers transmis pe 15 iunie 2026, ADR Nord a solicitat includerea „Foremcons” în lista de interdicție a operatorilor economici.
La puțin peste o lună după rezilierea contractului, pe 2 iulie 2026, ADR Nord a lansat o nouă licitație. Pe 6 octombrie 2026 a fost desemnată câștigătoare compania „Izodromgaz” SRL, care a propus cel mai mic preț – 52,8 milioane de lei, fără TVA. ADR Nord a confirmat pentru ZdG că acest contract a fost deja semnat, pe 22 octombrie, iar termenul de execuție este de 16 luni. Contractul are o valoare de 63 de milioane de lei, cu 8 milioane de lei mai mult decât cel precedent.
Potrivit ADR Nord, în pofida investițiilor de aproape 150 de milioane de lei, noul proiect prevede repararea unor lucrări efectuate anterior, printre care reabilitarea a circa 6 km de rețele de apeduct și a unei stații de pompare. Adăugător, compania trebuie să construiască „două stații de clorinare, două rezervoare de apă cu capacitatea de 500 m3 fiecare și două rezervoare cu capacitatea de 50 m3 fiecare”.
Potrivit propunerii financiare depuse de „Izodromgaz” în cadrul licitației, construcția și reabilitarea rețelei exterioare de alimentare cu apă spre orașul Fălești va costa 33 de milioane de lei.
Totodată, deși în proiectul realizat în 2017–2019 trebuiau terminate și puse în funcțiune stațiile de pompare din Taxobeni și Gherman, în propunerea financiară se regăsesc alte câteva milioane de lei necesare pentru „automatizarea proceselor tehnologice” și „alimentarea cu energie electrică” a stațiilor de pompare din aceste localități.
„ADR Nord își asumă responsabilitatea pentru implementarea proiectului actual”
Solicitată de ZdG, Maria Prisacari, directoarea ADR Nord, a recunoscut că unul dintre principalii factori care au afectat proiectul de-a lungul anilor a fost lipsa unei abordări integrate și a unei viziuni tehnice asupra întregului sistem de alimentare cu apă. Potrivit ei, investițiile au fost realizate în mai multe etape, prin proiecte diferite și din surse distincte de finanțare, fără o strategie suficient de clară pentru funcționarea întregii infrastructuri.
„Realizarea infrastructurii în etape succesive, prin proiecte și din surse de finanțare diferite, ar fi trebuit să fie însoțită de o strategie clară de dezvoltare și funcționare a sistemului, fundamentată pe un master plan (document strategic care stabilește viziunea de ansamblu, direcțiile și etapele de dezvoltare ale unui proiect, n.r.), un studiu de fezabilitate și evaluări tehnice profesioniste ale stării reale a infrastructurii”, explică ea.

Totodată, directoarea ADR Nord subliniază că, în calitate de beneficiar al proiectului, Consiliul raional Fălești „avea un rol esențial în asigurarea continuității intervențiilor și a condițiilor necesare exploatării sistemului”.
Cu referire la contractul cu „Foremcons”, directoarea ADR Nord a precizat că, la doar câteva zile de la semnare, administratorul companiei și responsabilul tehnic propus de aceasta au fost reținuți de CNA. Cu toate acestea, ADR Nord ar fi solicitat în repetate rânduri companiei să înceapă lucrările, însă aceasta a refuzat, potrivit Mariei Prisacari, „invocând motive economice, inclusiv creșterea prețurilor la carburanți și la materialele de construcție”. În acest context, ADR Nord și Consiliul raional Fălești au decis rezilierea contractului.

Totodată, ADR Nord a depus o acțiune în instanță pentru recuperarea prejudiciilor, estimate la 5 % din valoarea contractului. Litigiul se află pe rol la Judecătoria Chișinău, sediul Central, cea mai recentă ședință având loc pe 5 noiembrie.
Vitalie Enachi, avocatul companiei „Foremcons” SRL, a declarat pentru ZdG că, la opt zile de la semnarea contractului, ADR Nord a solicitat în scris acordul companiei privind rezoluțiunea contractului, iar aproape o lună mai târziu, „societatea și-a exprimat acordul, precizând expres că acesta nu reprezintă recunoașterea vreunei vinovății contractuale”. Despre acțiunea inițiată de ADR Nord în judecată, avocatul a subliniat că „societatea nu recunoaște pretențiile și a depus referința în contradictoriu”.
În final, Maria Prisacari a declarat pentru ZdG că „ADR Nord își asumă responsabilitatea pentru implementarea proiectului actual în limitele atribuțiilor și obligațiilor care îi revin și va urmări executarea lucrărilor contractate în conformitate cu documentația tehnică și contractuală, în vederea finalizării intervenției și creării condițiilor necesare pentru punerea în funcțiune a sistemului”.
„Proiectul o să fie finalizat și oamenii o să aibă apă”
Potrivit ADR Nord, Consiliul raional Fălești, responsabil de gestionarea proiectelor și de punerea în funcțiune a apeductului, a întreprins mai multe acțiuni care au făcut proiectul să întârzie.
Lucrările încheiate în 2019 au fost finalizate cu întârziere, întrucât nu a fost adusă la timp apa necesară testării conductei. Ulterior, Consiliul raional nu a realizat lucrările suplimentare asumate, care, potrivit ADR Nord, trebuiau finalizate în termen de șase luni de la recepționare.
ADR Nord susține, de asemenea, că, în ciuda solicitărilor sale repetate, Consiliul raional Fălești nu a aprobat planul de durabilitate pentru perioada 2021–2023.
La rândul său, Sergiu Fîntînă, președinte al raionului Fălești în perioada 2019–2023, a declarat pentru ZdG că a depus eforturi maxime pentru ca proiectul să devină funcțional. El susține că „dorință a existat, vă asigur, atât din partea mea, cât și din partea ADR Nord”. În opinia sa, un proiect de asemenea amploare trebuia gestionat de o singură entitate, iar lucrările ar fi trebuit executate de un singur agent economic.
„Eu am spus lucrul acesta și îl repet și acum: un asemenea proiect trebuie gestionat de un singur agent economic, care să-l ducă de la început până la bun sfârșit. Dar când ai avut, pe parcursul a 10–15 ani, vreo șase antreprenori, este greu să mai dai de capăt lucrurilor, înțelegeți? Și am optat pentru ca proiectul să fie gestionat de un singur agent economic, de la bun început, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Au fost mai mulți agenți economici implicați, iar responsabilitățile au trecut dintr-o parte în alta – unii cu ștampila, alții cu lucrările și tot așa”, a explicat el.

Actualul președinte al Consiliului raional Fălești, Vadim Roșca, a declarat că vechiul concept al proiectului „nu avea viitor”, în timp ce noul proiect ar fi mult mai eficient. El a precizat că o parte dintre instalațiile realizate anterior sunt deja învechite, situație care va genera costuri suplimentare.
„O parte din automatică, din instalațiile de automatizare a gestionării apeductului, când se pornesc pompele în mod automat, unele s-au învechit. Sunt noi, dar nu mai corespund cerințelor timpului. Acelea o să fie înlăturate. Ele nu au fost puse în funcțiune deloc, deoarece apeductul nu a funcționat. […] Deci, este un sector care, cred eu, din lipsă de profesionalism, anterior a fost un pic deteriorat”, a explicat el.
Roșca a afirmat că nu înțelege de ce lucrările au avansat atât de greu și de ce proiectul nu a fost finalizat cu ani în urmă.
„Eu am convingerea că, bine, cu excepția intervenirii unor, să spunem așa, circumstanțe de forță majoră, proiectul o să fie finalizat și oamenii o să aibă apă”, a subliniat acesta.

„Toți făleștenii au dinții galbeni”
Majoritatea locuitorilor raionului Fălești se alimentează cu apă din fântâni. Potrivit datelor Centrului de Sănătate Publică Fălești, 95 % dintre acestea nu corespund cerințelor și standardelor privind calitatea apei potabile.
Datele indică, de asemenea, că 85–90 % dintre copii sunt afectați de fluoroză dentară, iar poluarea apei ar provoca anual între 950 și 1850 de decese premature, contribuind la reducerea speranței de viață a populației din raion. Dacă în țările Uniunii Europene speranța de viață este de 74,9 ani, iar în R. Moldova – de 69,4 ani, în raionul Fălești aceasta ar fi de doar 67 de ani.
Vadim Roșca, președintele Consiliului raional Fălești, a confirmat că accesul la apă potabilă reprezintă o problemă majoră pentru locuitorii raionului și a declarat că soluționarea acesteia este una dintre prioritățile mandatului său.
„În zona orașului Fălești apa conține foarte mult fluor. De la asta, nu vorbim doar despre starea generală de sănătate, dar toți făleștenii au dinții galbeni. […] Asta, cred eu, e o chestie foarte importantă. Odată cu finalizarea proiectului, vor avea acces la apă de calitate, care să nu mai pună în pericol sau să nu mai influențeze negativ starea lor de sănătate”, a declarat el.
Potrivit ADR Nord, în prima etapă, sistemul este proiectat pentru alimentarea localităților indicate în documentația tehnică din raioanele Fălești și Ungheni, cu o populație totală estimată la 31 867 de locuitori. Iată cum a descris Maria Prisacari, directoarea ADR Nord, aria de acoperire a viitorului apeduct, care urmează să fie construit până în 2028, în răspunsul către ZdG:
„În raionul Fălești – orașul Fălești și localitățile Bocșa, Năvîrneț, Albinețul Vechi, Frumușica, Făleștii Noi, Lucăceni și Unteni (apa va ajunge la locuitorii din aceste localități, n.r.), iar în raionul Ungheni – satul Gherman și comuna Sculeni. Au fost luate în considerare și localitățile Horești și Izvoare, precum și sectorul «Fabrica de zahăr» din orașul Fălești, având în vedere existența rețelelor interne de apeduct”.
