Starea Uniunii Europene. Ce-i cu ea și ce-i cu noi?

Pe 13 septembrie curent, Ursula von der Leyen a livrat unul dintre (dacă nu cel mai) importante discursuri anuale ale Uniunii Europene –  Starea Uniunii 2023. Președinta Comisiei Europene (un fel de prim-ministră a UE) s-a adresat membrilor Parlamentului European și respectiv, cetățenilor care i-au ales, raportând succesele de până acum și planurile Uniunii Europene pentru viitorul apropiat și pe termen lung. Deși este adevărat că în discursul formulat Republica Moldova a fost menționată încurajator ca viitoare  membră a UE, este bine să putem citi nu doar printre rânduri, dar și rândurile în sine. Ca oameni care ne vrem cetățeni Europeni, trebuie să știm ce se întâmplă în Uniunea căreia vrem să ne alăturăm. Mai trebuie să știm să ne gestionăm așteptările și să muncim, astfel ca acest potențial statut de membru să fie unul binemeritat. Așadar, despre ce a fost discursul?

Primul punct din discursul lui von der Leyen a fost atât succesul planificării, cât și importanța implementării continue și urgente a Pactului Verde European. Insistând pe faptul că agenda climatică trebuie să devină parte determinantă și acceleratoare a agendei economice, aceasta a încurajat investițiile în inovații, energie regenerabilă, în promovarea decarbonizării și „curățirii” industriilor precum cea a oțelului sau hidrogenului, care sunt elemente de bază pentru un viitor curat. Pentru combaterea concurenței neloiale în acest domeniu, s-a anunțat o anchetă antisubvenție privind vehiculele electrice chinezești care inundă piețele internaționale la prețuri extrem de mici. Promovarea și susținerea agriculturii, alături de conservarea biodiversității europene, au fost desemnate drept priorități care ne vor garanta securitatea alimentară durabilă.

Discursul a abordat și viața economică a UE. Provocările majore, precum lipsa forței de muncă și a competențelor, inflația și necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri, sunt persistente, dar rezolvabile. Asta o dovedesc cele 40 de milioane de locuri de muncă salvate prin inițiativele SURE și NextGenerationEU din perioada pandemică; o demonstrează politica fermă a Băncii Centrale Europene în contracararea inflației și scăderea de aproape 10 ori a prețului gazelor în Europa. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă și de competențe  care afectează întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și sectorul sănătății amenință acum competitivitatea. Astfel, Președinta von der Leyen a făcut apel la îmbunătățirea accesului pe piața muncii (în special pentru tineri și femei) și reducerea obligațiilor de raportare a IMM-urilor cu până la 25%, ca parte a soluției pentru această provocare.

A fost recunoscută și actualitatea digitalizării și a inteligenței artificiale (IA). Președinta Comisiei a subliniat rolul esențial al tehnologiei digitale în facilitarea afacerilor și a vieții, lăudând investițiile din cadrul NextGeneration EU (planul de redresare economică de tocmai 800 miliarde de euro!), care au condus la digitalizarea sistemelor de sănătate, a sistemelor judiciare și a rețelelor de transport din statele membre. Au fost recunoscute atât oportunitățile, cât și provocările pe care le aduce cu ea lumea digitală și inteligența artificială (dezinformarea, confidențialitatea datelor etc.). Astfel, a fost subliniată necesitatea unui cadru global pentru IA, concentrându-se pe trei piloni: măsuri de protecție – UE având prima lege cuprinzătoare privind IA din lume, guvernanță – sugerând crearea unui organism de monitorizare a riscurilor și beneficiilor asociate IA și ghidarea inovării – prin susținerea start-up-urilor din domeniu și oferirea accesului la computere de înaltă performanță, dar și prin dialog deschis, asigurarea eticii și a unor standarde globale minime în utilizarea IA.

A fost subliniată și importanța unității și abordării strategice a Comisiei geopolitice, președinta spunând că succesele de până acum au fost în mare parte datorită abordării de tip „Echipa Europa”. Astfel, UE își permite să fie mai asertivă, unită și strategică în gestionarea crizelor precum dezastrele naturale din Libia și Maroc, instabilitatea din regiunea Sahel și acțiunile Rusiei care sfidează Carta ONU. Noul pact privind migrația și azilul urmărește să găsească un echilibru între protecția frontierelor și umanitate, iar probleme endemice precum traficul de persoane pot fi prioritizate prin acțiuni concrete și implementarea de noi legislații.

Pe final, Președinta Comisiei Europene și-a exprimat sprijinul neclintit pentru Ucraina, menționând cele patru milioane de ucraineni care au găsit refugiu în UE în timpul războiului. Aceasta a anunțat prelungirea protecției temporare pentru ucraineni și a promis continuarea sprijinului financiar pentru nevoile imediate ale Ucrainei, inclusiv pentru producția de muniții. Comisia a propus o sumă suplimentară de 50 de miliarde de euro pentru investiții și reforme, pentru a ajuta Ucraina să își construiască un viitor prosper.

Partea care totuși ne vizează direct a fost următoarea: „Aderarea se bazează pe merit,  iar Comisia va apăra întotdeauna acest principiu. Este nevoie de multă muncă și de spirit de conducere.” Deși am obținut statutul de țară-candidată alături de Ucraina, trebuie să înțelegem că țări precum Bosnia și Herțegovina, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord sau Serbia sunt candidate de ani buni. Tocmai de asta, von der Leyen a și amintit de „marea extindere (a UE) de acum 20 de ani”, când Ciprul, Cehia, Polonia, Ungaria, Malta, Slovacia și Țările Baltice au aderat în același timp. Acel moment a reprezentat cu adevărat o nouă etapă în paradigma UE. Cu noi va fi aceeași poveste – efortul negocierilor de aderare, a ajustărilor (uriașe) necesare pentru a ne primi în familia europeană NU vor fi făcute doar pentru adăugarea a 2,6 mln de locuitori și a unui PIB de 5 ori mai mic decât cel al Bucureștiului. Această extindere, care trebuie să conțină atât Balcanii de Vest cât și Ucraina, va fi una anume geopolitică. Ea va restructura absolut atât bugetul UE, raportul de forțe politice în cadrul uniunii, cât până și Politica Agricolă Comună. Și mai mult ca probabil, toate statele membre la moment vor deveni net contribuitoare la bugetul UE.

Acest discurs a fost și unul politic. Alegerile europene (în care mulți dintre noi pot vota) sunt după colț, iar limbajul adoptat de von der Leyen a fost unul puternic, individualist, eurocentric vizionar (mai degrabă decât „raportor”) și plin de laitmotive de împăcare a tuturor fracțiunilor parlamentului UE. Dar viziunea ei ne privește și pe noi. De fapt, dacă îi reușește, pregătirea acestei extinderi a UE ar putea fi bijuteria coroanei politice a Președintei Comisiei. În 2014, predecesorul lui von der Leyen, Jean Claude Juncker, mătura orice speranță de aderare în timpul mandatului său – UE avea nevoie să „digere” cele 13 state noi în numai 10 ani. Momentul când acest embargo va fi ridicat este tangibil. Pentru a-l face realizabil este nevoie să demonstrăm că noi putem fi parte a „Echipei Europa” cu trup și suflet.