(VIDEO) Raport: Salarii exagerate pentru conducătorii întreprinderilor de stat cu pierderi

Lipsa informațiilor despre activitatea întreprinderilor, lipsa de transparență în gestionarea fondurilor și în efectuarea achizițiilor, salarii exagerate pentru conducători la întreprinderi care au înregistrat pierderi, sunt doar câteva dintre concluziile Raportului privind rezultatele monitorizării transparenţei întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital de stat, prezentat astăzi de Transparency International – Moldova (TI–Moldova). 

Sursa Video: www.ZdG.md

În rezultatul monitorizării au fost constatate următoarele:

Informaţii generale despre activitatea întreprinderilor: Circa 1/3 din AP au oferit informaţiile solicitate cu depăşirea termenelor stabilite în Legea privind accesul la informaţie. Unele autorităţi au cenzurat informaţiile oferite de întreprinderi.

Anumite genuri de activitate, servicii prestate/lucrări efectuate de întreprinderi par a fi improprii specificului lor de activitate, practicarea acestor activităţi ar putea crea concurenţă neloială antreprenorilor privaţi. De ex., IS „Registru”: organizarea cursurilor de studiere a limbilor străine şi calculatorului; transportarea şi distribuirea corespondenţei speciale; cercetări tehnico-ştiinţifice; cercetarea traseologică, grafoscopică, dactiloscopică; ÎS „Sanatoriul-preventoriu „Constructorul”: agricultura; pescuitul; fabricarea produselor de morărit/articolelor de îmbrăcăminte; producţia de mobilier; construcţiile de clădiri; activitatea de turism.

Autorităţile publice nu au oferit suficiente informaţii despre activitatea întreprinderilor fondate/gestionate. Totodată, din informaţiile oferite pot fi constatate o serie de probleme ce ţin de administrarea întreprinderilor şi supravegherea activităţii acestora de către autorităţile care le-au fondat/le gestionează.

Administratorii întreprinderilor şi remuneraţia acestora: deşi toate întreprinderile monitorizate au indicat administratorul, cca ¼ din ele nu au specificat remuneraţia acestuia, invocând caracterul personal al datelor sau oferind un răspuns evaziv. De menționat că remuneraţia administratorilor nu este informaţie cu caracter personal.

La un şir de întreprinderi care au înregistrat în 2015 pierderi nete administratorii au ridicat remuneraţii considerabile. De ex., la ÎS Compania Aeriana „Air Moldova”, ÎS „Calea Ferată Moldova”, ÎS ”Portul Fluvial Ungheni”, ÎS „Centrul Aeronautic de Instruire”, ÎS „Moldaeroservice”, S.A. „Combinatul de vinuri Cricova”, ÎS „Mina de piatra din Milestii-Mici”, ÎS „Vestmoldtransgaz”, ÎS „Vamservinform”, ÎS „Palatul Republicii”.

Componenţa Consiliului de administrare, retribuţia membrilor acestuia: în pofida pierderilor considerabile înregistrate de unele întreprinderi, membrii consiliilor acestora continuă să ridice lunar remuneraţii semnificative : ÎS „Air Moldova”, ÎS „Centrul Aeronautic de Instruire”, ÎS „Moldaeroservice”, ÎS „Centrul Republican de Pedologie Aplicata”, S.A. „Combinatul de vinuri Cricova”, ÎS „Mina de piatra Milestii-Mici”, ÎS „Fabrica de Sticla Chişinău”, ÎS „Vestmoldtransgaz”, ÎS „Vamservinform”, ÎS „Palatul Republicii”.

În consiliile unor întreprinderi este desemnat un număr destul de mare de reprezentanţi ai fondatorului, ceea ce contravine prevederilor legale: ÎS „Posta Moldovei”: din 9 membri ai Consiliului, 5 sunt reprezentanţi ai fondatorului/MTIC, la ÎS „Molddata” şi ÎS „Frecvenţe Radio” din 9 membri, 6 reprezintă MTIC. „Umflarea” numărului de membri ai CA din partea fondatorului pare să fie mai mult o metodă de remunerare a persoanelor loiale şi nu o măsură de sporire a controlului asupra activităţii întreprinderilor.

Printre membrii consiliilor figurează persoane care ar putea să nu aibă suficientă experienţă de lucru în serviciul public sau să nu cunoască specificul activităţii întreprinderii. În unele cazuri, componenţa Consiliului indicată în răspuns diferă de cea plasată pe pagina web a întreprinderii, în altele – componenţa de pe pagina web a întreprinderii diferă de cea indicată pe pagina web a fondatorului.

Încadrarea în serviciu: doar 1/3 din întreprinderi susţin că au publicat anunţuri de ocupare a posturilor vacante şi cerinţe de calificare pentru candidaţi, şi doar o jumătate din ele au organizat în acest scop concursuri. Transparenţa insuficientă a procedurilor de angajare, luarea deciziilor în situaţii de conflicte de interese duc la transformarea întreprinderilor în „pepinie­re” a rude­lor dem­ni­ta­rilor şi funcţionarilor de stat. Deşi autorităţile publice organizează concursuri pentru ocuparea funcţiei de administrator al întreprinderilor gestionate, aceste concursuri sunt deseori mimate, transparenţa fiind aparentă.

Veniturile şi cheltuielile întreprinderilor: circa ¼ din întreprinderi nu au oferit informaţii despre venituri şi cheltuieli, în unele cazuri, informaţiile au fost cenzurate de autorităţile fondatoare. Unele întreprinderi au indicat că nu întocmesc atare devize, chiar dacă potrivit legislaţiei aprobarea devizului anual de venituri şi cheltuieli este o atribuţie a consiliului de administrare.

Achiziţiile efectuate: deşi întreprinderile sunt obligate să se ghideze de principiul transparenţei în achiziţii, doar fiecare a opta a prezentat planurile de achiziţii sau a indicat sursa publicării lor. Aproximativ 40% din întreprinderi n-au indicat valoarea achiziţiilor efectuate. Doar circa 40% din întreprinderi au publicat anunţuri sau invitaţii la achiziţii şi numai o singură întreprindere a publicat date detaliate despre rezultatele achiziţiilor.

Reglementările confuze din Legea cu privire la întreprinderea de stat referitoare la asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie, lipsa unor cerinţe concrete privind informaţiile care trebuie publicate le oferă întreprinderilor posibilitatea de a se eschiva de la transparentizarea datelor despre achiziţiile efectuate.

Conflictele de interese: politica conflictului de interese nu se aplică, de regulă, la întreprinderile de stat, ca rezultat sunt încheiate tranzacţii dubioase cu firme afiliate, angajate în serviciu cu salarii grase rudele demnitarilor/funcţionarilor, ceea ce prejudiciază activitatea întreprinderilor. Un număr infim de întreprinderi au informat despre existenţa conflictelor de interese (Î.S. Combinatul de vinuri „Mileştii Mici”, ÎS „Moldaeroservice”, ÎS „Molddatsa”). Sunt întreprinderi care nu au dorit să informeze despre existenţa unor atare conflicte, chiar dacă ele au fost constatate de Comisia Naţională de Integritate (ÎS „Editura Universul” şi ÎS ”Administraţia de Stat a Drumurilor”). Modul în care au fost formulate răspunsurile despre lipsa conflictelor de interese permite să presupunem familiarizarea insuficientă a persoanelor cu noţiunea de conflict de interese, cu obligativitatea declarării şi soluţionării acestora.

Audituri/controale la entităţile monitorizate: criteriile privind obligativitatea auditului rapoartelor financiare anuale stabilite în legislaţie creează oportunităţi pentru a evita această procedură de către întreprinderile care înregistrează pierderi sau „sunt ţinute la linia de plutire” din cauza managementului ineficient sau fraudulos. Potrivit APP, în 2016 circa 2/3 din întreprinderile de stat din Registrul Patrimoniului Public nu întrunesc criteriile potrivit cărora ar fi obligate să efectueze auditul rapoartelor financiare anuale. Deşi circa ½ din întreprinderile monitorizate susţin că au efectuat în 2016 un asemenea audit, fiind ulterior obligate să publice raportul de audit, doar jumătate din ele l-au publicat.

Fiecare a 6-a întreprindere monitorizată nu a informat dacă a fost auditată de Curtea de Conturi sau verificată de organele de control în 2013-2015. Unele întreprinderi care au răspuns că nu au fost auditate şi care nu au răspuns la întrebare au fost în vizorul Curţii în perioada de referinţă.

Circa 60% din întreprinderile auditate/controlate au remarcat că abaterile şi neregulile identificate au fost înlăturate, recomandările fiind implementate. Totuşi, nici o întreprindere nu a publicat date despre rezultatele controalelor/auditurilor, precum şi nu a dezvăluit informaţiile despre măsurile întreprinse pentru a implementa recomandările.

Dezvăluirea informaţiilor: Legea privind întreprinderea de stat stabileşte că cerinţele de dezvăluire a informaţiilor se aplică doar întreprinderilor care efectuează auditul rapoartelor financiare anuale, o asemenea reglementare fiind, de fapt, o limitare a transparenţei acestora. Spectrul informaţiilor care trebuie transparentizate este destul de îngust şi nu corespunde standardelor OCDE de guvernanţă a întreprinderilor publice şi experienţei altor ţări. Legislaţia nu prevede obligativitatea fondatorului de elabora şi publica pe pagina sa web rapoarte agregate anuale despre activitatea întreprinderilor gestionate.

Circa 55% din întreprinderile monitorizate susţin că au publicat rapoarte despre activitate. Unele întreprinderi (ex., ÎS „Fabrica de sticlă”, ÎS „Teatrul Naţional de Opera si Balet”) au indicat că au transmis rapoartele fondatorului care le-a publicat pe pagina sa web, însă la verificarea paginilor web ale fondatorilor (MEC şi MC) rapoartele nu au fost găsite.

Paginile web ale fondatorilor şi ale întreprinderilor gestionate: Hotărârea Guvernului privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în Internet nu stabileşte cerinţe exprese de plasare a informaţiilor despre întreprinderile gestionate de acestea. Conţinutul paginilor web ale autorităţilor publice autonome (Parlamentul RM, Banca Naţională; Curtea de Conturi, ANRE, CNPF ş.a.) nu este reglementat.

Deşi majoritatea APC care gestionează întreprinderi au plasat pe paginile lor web informaţii despre activitatea întreprinderilor, aceste informaţii sunt, de regulă, sumare. Cele mai complete date sunt pe paginile web ale MJ, MTIC, MF şi Cancelariei de Stat. Pe paginile web ale MAI, APP, MEC nu au fost găsite informaţii despre întreprinderile gestionate.

70% din întreprinderile monitorizate dispun de pagini web, însă doar câteva din ele conţin informaţii consistente despre activitatea întreprinderilor (ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, ÎS „CREPOR”; ÎS „Registru”; ÎS „Poşta Moldovei”, ÎS „Sanatoriul Constructorul”, ÎS „Cadastru”, SA „Franzeluţa”).

În ce priveşte Proiectul legii privind întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală prezentat Parlamentului, prin el nu se urmăreşte schimbarea situaţiei critice din domeniu, deoarece nu se prevăd modificări substanţiale în reglementarea unor aspecte cheie, precum: scopul înfiinţării întreprinderilor, genurile de activitate pe care le pot practica, gestiunea patrimoniului public, calitatea/eficienţa administrării, dezvăluirea informaţiilor. Totodată, la elaborarea proiectului nu s-a ţinut cont în suficientă măsură de principiile OCDE de guvernare a întreprinderilor publice, precum şi nu a fost valorificată suficient experienţa altor state care au avansat în modernizarea politicilor ce ţin de fondarea şi administrarea întreprinderilor publice.

Subiect al monitorizării au fost 67 întreprinderi gestionate de 14 autorităţi publice (AP).

Recomandări:

• A revizui/completa proiectul Legii cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală, în special:
• A include în proiect noţiunea de întreprindere de stat/municipală, scopul activităţii întreprinderilor, precum şi domeniile prioritare în care statul ar putea desfăşura activităţi economice;
• A prevedea că orice decizie de înfiinţare a unei întreprinderi să fie fundamentată temeinic, să includă impactul economic şi social scontat;
• A interzice delegarea către întreprinderi a unor funcţii specifice autorităţilor/instituţiilor publice (ţinerea registrului subiecţilor de drept, registrului populaţiei, înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile etc.) şi a asigura reorganizarea ÎS „Registru”, ÎS „Cadastru”, ÎS „Camera Înregistrării de Stat” în instituţii publice;
• A prevedea ca membrii Consiliului de administrare şi administratorii întreprinderilor să fie numiţi în bază unor concursuri/evaluări transparente;
• A stabili cerinţe mai riguroase pentru candidaţii la funcţia de administrator al întreprinderii şi membru al Consiliului de administrare (în special, din punct de vedere a calificării şi a experienţei de muncă);
• A prevedea posibilitatea cooptării membrilor în Consiliu şi din afara sectorului public, de ex, din sectorul de afaceri şi cel asociativ;
• A stabili că administrarea întreprinderilor se va efectua în baza contractului de mandat, notificând că anexa la contract va include indicatori de performanţă măsurabili stabiliţi în baza unei metodologii;
• A concorda remuneraţia administratorului şi retribuţiile membrilor Consiliului cu performanţele economico-financiare ale întreprinderii;
• A stabili răspunderea membrilor Consiliului şi administratorului pentru prejudiciile cauzate întreprinderii prin actele îndeplinite sau prin neexercitarea atribuţiilor;
• A extinde şi concretiza lista informaţiilor care urmează a fi dezvăluite de întreprinderi în vederea conformării lor standardelor OCDE şi bunelor practici ale altor ţări;
• A prevedea obligativitatea fondatorului de elabora şi publica pe pagina sa web rapoarte agregate anuale despre activitatea întreprinderilor gestionate;
• A stabili în lege scopul, condiţiile şi argumentarea necesităţii depunerii bunurilor imobile ca aport la capitalul social;
• A examina oportunitatea de a limita şi condiţiona transmiterea de către întreprinderi a terenurilor publice în locaţiune/sublocaţiune, arendă/subarendă;
• A stabili scopul şi argumentarea necesităţii transmiterii bunurilor statului în folosinţă cu titlu gratuit altor persoane (comodat);
• A „inventaria” genurile de activitate a întreprinderilor statului, excluzându-le pe cele improprii specificului activităţii acestora;
• A preveni concurenţa întreprinderilor statului cu antreprenorii privaţi;
• A evita practicile de acordare a facilităţilor pentru întreprinderile statului;
• A efectua reevaluarea activelor întreprinderilor statului;
• A asigura înregistrarea bunurilor imobile în evidenţa contabilă a întreprinderilor statului şi în cea cadastrală;
• A elabora şi adopta un proiect de lege care va reglementa conţinutul paginilor web ale autorităţilor publice, inclusiv celor autonome (Parlamentul, Banca Naţională, Curtea de Conturi, ANRE, CNPF ş.a.) şi va stabili răspunderea pentru nerespectarea ei;
• A completa prevederile Hotărârii Guvernului privind paginile web ale autorităţilor publice cu cerinţe de publicare a unei liste minime obligatorii de informaţii despre activitatea întreprinderilor gestionate, precum şi a raportului anual agregat al autorităţii despre activitatea acestor întreprinderi;
• A examina oportunitatea aplicării la întreprinderile statului a prevederilor Legii cu privire la achiziţiile publice, eventual în contextul achiziţiilor pentru necesităţile bazei tehnico-materiale;
• A aplica politica conflictului de interese la întreprinderile de stat şi municipale, în special:
• A stabili în legislaţie că tranzacţiile cu conflict de interese, valoarea cărora depăşeşte un anumit procent din valoarea activelor, dar nu mai puţin de un prag valoric, vor fi autorizate de Consiliul întreprinderii;
• A asigura informarea membrilor organelor de conducere şi control, a administratorilor întreprinderilor despre prevederile cadrului legal care reglementează conflictele de interese;
• A asigura organizarea procesului de angajare a personalului la întreprinderile statului în baza principiilor concurenţei, nediscriminării şi transparenţei;
• A stabili obligativitatea efectuării auditului situaţiilor financiare anuale pentru toate întreprinderile de stat şi municipale;
• A examina oportunitatea elaborării şi adoptării unui cod de guvernanţă pentru întreprinderile publice în conformitate cu recomandările OCDE.

Rezultatele raportului au fost discutate anterior la o masă rotundă cu reprezentanţii autorităţilor publice, mediului de afaceri, societăţii civile şi experţilor independenţi.

Cercetarea a fost realizată în proiectul „Promovarea responsabilităţii şi transparenţei la întreprinderile statului” susţinut de National Endowment for Democracy.