Restanțele R. Moldova la capitolul combaterii violenței domestice, semnalate de CtEDO: Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei insistă asupra redeschiderii unei cauze penale de violență în familie, soldată cu deces
Deși salută progresele generale realizate în consolidarea cadrului de prevenire și combatere a violenței domestice, Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a constatat că sunt necesare măsuri suplimentare pentru combaterea fenomenului, în special pentru a asigura un răspuns eficient din partea sistemului de justiție penală.
Mai exact, organul decizional recomandă remedierea deficiențelor legislative, asigurarea disponibilității unor date complete și dezagregate, precum și consolidarea activităților de formare specializată destinate profesioniștilor relevanți.
Pe 12 iunie au fost publicate notele și deciziile în contextul supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în privința a grupului de cauze referitor la violența în familie: T.M. și C.M., care include și cauzai Vieru.
În document, delegații au subliniat că acest grup de cauze privește în principal „eșecul autorităților de a proteja reclamantele împotriva violenței domestice și atitudinea discriminatorie a autorităților față de acestea”.
Aceștia au semnalat deficiențe în cadrul procedurilor penale referitoare la violența psihologică, fizică și încălcarea ordinelor de protecție, dar și omisiuni în răspunsul autorităților, în special în ceea ce privește argumentarea și limbajul utilizat, „care reflectau atitudini culturale și stereotipuri de gen, relevând o pasivitate instituțională generalizată și o lipsă de conștientizare a fenomenului”.
În plus, delegații au solicitat autorităților să examineze în mod real posibilitatea redeschiderii investigației privind circumstanțele decesului în cauza Vieru.
Redeschiderea cazului Vieru
Cazul Vieru se referă la decesul Tatianei Vieru, victimă a violenței în familie. Potrivit anchetei, pe parcursul unei perioade de doi ani, au fost documentate cel puțin șapte cazuri în care fostul ei soț a bătut-o pe femeie, au fost solicitate șapte ordonanțe de protecție și au fost emise șase ordonanțe împotriva bărbatului, la poliție fiind raportate incidente repetate de urmărire, hărțuire și leziuni, în pofida ordonanțelor de protecție emise.
Ulterior, în 2016, la vârsta de 36 de ani, Tatiana a decedat după ce a căzut în gol de la etaj. Agresorul a scăpat însă de pedeapsă.
În 2018, fratele femeii s-a adresat la CtEDO. În 2024, Curtea a constatat omisiunea autorităților de a o proteja în mod eficient pe Tatiana de violența domestică din partea fostului său soț, care a culminat cu decesul ei, și de a efectua o anchetă efectivă cu privire la circumstanțele violenței care a condus la decesul ei. Astfel, CtEDO a hotărât că R. Moldova trebuie să-i achite fratelui femeii 20 000 de euro pentru prejudiciul moral.
În ceea ce privește investigația referitoare la decesul surorii reclamantei, autoritățile au susținut că termenul de prescripție împiedică redeschiderea procedurilor penale privind infracțiunea de determinare la sinucidere și că reîncadrarea juridică a faptei ca violență domestică soldată cu sinucidere nu este posibilă din cauza unei lacune legislative existente la momentul respectiv. Potrivit legislației în vigoare la acea dată, sora reclamantei și fostul său soț nu mai erau considerați „membri de familie” după divorț.
La 24 aprilie 2026, Comitetul de Miniștri a primit o comunicare comună din partea reprezentantului fratelui Tatianei și a ONG-ului Platforma Femeilor Rome „ROMNI”, prin care se solicita redeschiderea investigației penale, inclusiv recalificarea juridică a faptei și evaluarea evenimentelor ca reprezentând o conduită infracțională cu caracter continuu.
Documentul mai recomandă, printre altele, eliminarea dualității dintre răspunderea contravențională și cea penală, în special prin abrogarea prevederii privind violența domestică din Codul Contravențional. De asemenea, recomandă introducerea unui mecanism obligatoriu de corelare și verificare încrucișată a plângerilor, astfel încât fiecare nouă sesizare să fie evaluată în lumina istoricului de violență al agresorului.
Totodată, documentul solicită modificarea Protocolului Clinic Național PCN-448 pentru a permite raportarea obligatorie în situațiile care implică un risc ridicat pentru viață sau suspiciuni de tentativă de suicid asociate violenței domestice, dar și instituirea unui sistem finanțat de stat, care să includă o rețea națională de programe de reabilitare, cu participare obligatorie la programele dispuse de instanță.
De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău afirmă că redeschiderea investigației în cauza Vieru nu este posibilă din cauza expirării termenelor de prescripție și a cadrului juridic aplicabil. Totodată, responsabilii de la Chișinău au susținut că actualul cadru normativ „permite un răspuns proporțional și nu conduce la impunitate, subliniind totodată că mecanismele existente sunt capabile să abordeze incidentele repetate, precum și să ofere sprijin victimelor și programe destinate agresorilor”.
Totuși, CtEDO a identificat o serie de deficiențe în investigația inițială, inclusiv calificarea necorespunzătoare a faptei în temeiul prevederii referitoare la determinarea la sinucidere.
„Nu este clar dacă aceste constatări au fost luate în considerare în mod corespunzător în decizia de a nu redeschide investigația. Din explicațiile furnizate de autorități nu reiese că au fost explorate toate căile posibile pentru a se conforma obligațiilor procedurale care decurg din articolul 2 și că a fost adoptată o abordare cuprinzătoare a cazului în ansamblul său, astfel cum este necesar în contextul violenței domestice”, se arată în notele Comitetului.
Prin urmare, Comitetul a subliniat că „se așteaptă ca autoritățile să examineze în mod real posibilitatea redeschiderii investigației, inclusiv posibilitatea reîncadrării juridice a faptei, și să depună toate eforturile rezonabile pentru a elucida circumstanțele decesului victimei, ținând seama de deficiențele identificate de Curtea Europeană.
Coexistența a două regimuri de sancționare a violenței în familie – o problemă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai semnalat o deficiență în legislația R. Moldova – coexistența violenței în familie ca infracțiune penală și ca o contravenție, în absența unor criterii clare și uniforme de delimitare între acestea. Potrivit CtEDO, acest fapt poate duce la reîncadrarea faptelor și la impunitate, în special atunci când există o dependență excesivă de gravitatea leziunilor corporale în detrimentul altor elemente, cum ar fi violența psihologică.
În plus, în ceea ce privește introducerea definiției „femicidului” în Codul penal, Comitetul de Miniștri a cerut furnizarea informațiilor suplimentare cu privire la intenția autorităților de a incrimina femicidul ca infracțiune distinctă sau, în caz contrar, cum anume introducerea definiției femicidului va funcționa în practică.
Statistici
Comitetul cere și explicații cu privire la discrepanța persistentă dintre numărul plângerilor privind violența domestică depuse de victime și numărul investigațiilor, încurajând autoritățile să asigure o colectare de date cuprinzătoare și sistematică referitoare la toate aspectele violenței domestice: „Acest lucru evidențiază un dezechilibru tot mai mare între numărul cazurilor raportate și capacitatea sistemului de a le procesa”.
Mai exact, statisticile arată că numărul plângerilor privind infracțiunile violente comise între membri ai familiei a crescut de la 11 026 în 2018 la 23 727 în 2025. Totuși, numărul investigațiilor penale și al procedurilor contravenționale a fost de 2 655 în 2018 și este de 2 722 în 2025. „Proporția plângerilor care duc la inițierea unor investigații este în scădere constantă din 2018 și a înregistrat o diminuare semnificativă în 2025”, a notat Curtea.
Autoritățile de la Chișinău au explicat discrepanța prin reticența victimelor de a coopera cu autoritățile de aplicare a legii, precum și prin dificultățile specifice întâmpinate în evaluarea probelor în cazurile de violență psihologică, inclusiv atunci când aceasta este comisă în mediul online.
În cadrul procedurilor penale, cele mai frecvente sancțiuni pentru violență domestică au fost munca neremunerată în folosul comunității și închisoarea. În procedurile contravenționale, munca neremunerată în folosul comunității a fost, de asemenea, cea mai des aplicată sancțiune, în timp ce arestul contravențional a fost dispus într-o măsură mult mai redusă.
Progresele remarcate
Comitetul a notat și câteva progrese, cum ar fi instituirea unui sistem integrat de colectare și analiză a datelor, inclusiv Registrul de Stat „VioData” – un mecanism unitar care va centraliza datele despre violența împotriva femeilor și violența în familie: „Aceste evoluții pot contribui la asigurarea disponibilității unor date complete, coerente și dezagregate, în special în ceea ce privește tipul de violență, relația dintre victimă și agresor și alte criterii relevante, permițând astfel o evaluare de ansamblu mai clară a situației”.
Dezbaterile pe marginea documentului au avut loc pe 9 iunie, la Strasbourg. La discuții, din partea R. Moldova a participat Viorica Țîmbalari, directoarea generală a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), și Iuri Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.
Într-o postare ulterioară dezbaterilor, Viorica Țîmbalari a scris că „niciodată nu am mizat pe idealizare, mai ales într-un domeniu atât de sensibil cum este combaterea violenței”.
„Nimic nu este perfect, încă avem provocări, greșeli din care trebuie să învățăm și lucruri pe care trebuie să le facem mai bine. Dar cred că este important să avem curajul să mergem înainte. Consecvent. Cu responsabilitate. Cu sinceritate. În urmă am mai fost. Știm cum arată lipsa de acțiune și cât costă ea pentru femei, copii și familii. De aceea aleg să cred în schimbarea reală. Nu în cea declarată, ci în cea care se vede în viețile oamenilor”, se arată în postarea șefei ANPCV.
