Combaterea violenței împotriva femeilor și violenței în familie, între progrese și restanțe. „După fiecare cifră este o femeie suferindă, un copil suferind”
Combaterea violenței asupra femeilor a fost subiectul Platformei Internaționale „Politici integrate și cooperare intersectorială în domeniul justiției”, organizate la Chișinău în contextul deținerii de către R. Moldova a președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Experții și expertele, oficialii și oficialele de rang înalt cu care Ziarul de Gardă a discutat în marja evenimentului au subliniat că Republica Moldova a avansat în domeniul combaterii violenței în bază de gen, dar oricum mai are de lucru la acest capitol.
Evenimentul a reunit peste 150 de reprezentanți și reprezentante ai/ale autorităților și instituțiilor din R. Moldova și România, specialiști și specialiste, experți și experte internaționale în domeniul prevenirii violenței împotriva femeilor și violenței în familie, dar și parteneri de dezvoltare.
Platforma este la prima ediție și a fost organizată de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, în contextul în care R. Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
La eveniment a fost prezentă șefa Departamentului pentru Demnitate Umană și Egalitate de Gen al Consiliului Europei, Irena Guidikova; coordonatoarea rezidentă a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în R. Moldova, Yesim Oruc; ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu; deputata în Senatul României Alina Gorghiu; viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a R. Moldova, Cristina Gherasimov; vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, alți experți și experte, oficiali și oficiale.
„Violența în bază de gen nu este o problemă specifică doar țării noastre, este un fenomen global, care necesită un parteneriat puternic între guverne, între societăți, în așa fel încât să găsim soluții integrate pentru a pune capăt acestui fenomen. Platforme internaționale precum cea prezentată în evenimentul de astăzi este un semnal foarte puternic că R. Moldova nu este gata doar să beneficieze din asemenea platforme, ci și să contribuie cu experiență, cu voință politică de a pune capăt acestui fenomen”, a menționat Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană.
Coordonatoarea rezidentă ONU Moldova: „Există deja un răspuns legal și instituțional care este cu mult peste nivelul multor țări similare”
În cadrul evenimentului au fost analizate progresele și provocările în implementarea Convenției de la Istanbul. Astfel, potrivit Vioricăi Țîmbalari, directoarea generală a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), rapoartele arată că în ultimii ani sunt înregistrate progrese în domeniul combaterii violenței împotriva femeilor și violenței în familie.
„Avem cu 48% mai multe apeluri la 112. Și aici nu este vorba despre un număr mai mare de cazuri de violență, dar despre încrederea femeilor în autoritățile statului și nu numai – este vorba și despre curajul de a vorbi și nu a mai rămâne în tăcere. Avem deschise în ultimii doi ani trei centre de plasament pentru victimele violenței în regiuni unde acestea lipseau. Cred că anul acesta se va mai deschide unul adițional. Astfel, vom ajunge la numărul recomandabil de către Convenția de la Istanbul – un adăpost la 10 mii de locuitori. Avem servicii integrate care s-au creat. Vorbim despre modificările de legi care s-au făcut, cea mai, cred că, impunătoare fiind incriminarea a două forme de violență noi în R. Moldova – violența psihologică și violența digitală, două forme foarte greu de demonstrat și de identificat. Și vorbim despre obligațiunea de a forma specialiștii din domeniu, pentru că la noi până acum nu au fost obligați specialiștii noștri să facă formări. Acum este o obligațiune pentru toți să fie formați multidisciplinar, nu separat, dar împreună, la aceeași masă – polițistul, asistența socială, procurorul, judecătorul, ofițerul de urmărire penală – acum ei toți sunt specializați pe domeniul violenței”, a exemplificat Viorica Țîmbalari.
Valentina Bodrug-Lungu, președinta Gender-Centru, consideră și ea că R. Moldova, pe parcursul ultimilor ani, a înregistrat „progrese semnificative”, menționând completarea mai multor legi și coduri, inclusiv prin introducerea în legislație a unor noi precizări cu referire la noțiunea de „femicid”.
„Lumea, desigur, ne întreabă doar despre număr, despre cifre, dar noi trebuie să vedem că după fiecare cifră este o femeie suferindă, un copil suferind. Și în special vreau să menționez ultima din ajustările legislative – noi nu mai abordăm copilul ca martor. Orice copil care a fost martor al violenței în familie este victimă. Și asta este crucial pentru a înțelege impactul dezastruos al violenței asupra femeilor, copiilor, bărbaților”, a opinat Valentina Bodrug-Lungu.
Schimbările spre bine au fost remarcate și de ONU. Potrivit Yesim Oruc, coordonatoarea rezidentă ONU Moldova, țara noastră „a făcut un drum lung” spre combaterea violenței în familie și față de femei, fapt ce „a fost recunoscut recent la New York în cadrul Comisiei pentru Statutul Femeii”.
„În primul rând, Moldova a creat un mecanism instituțional în domeniul combaterii violenței bazate pe gen. Tot mai multe persoane aleg să raporteze abuzurile. Au fost organizate instruiri pentru judecători, au fost puse în funcțiune sistemele. La Ungheni a fost deschis un centru integrat Serviciul Integrat regional pentru victimele violenței sexuale, susținut de UN Women Moldova. Există deja un răspuns legal și instituțional care este cu mult peste nivelul multor țări similare”, a spus aceasta.
Irena Guidikova, șefa Departamentului pentru Demnitate Umană și Egalitate de Gen al Consiliului Europei, la fel a menționat adoptarea unor modificări legislative importante de către țara noastră, menite să protejeze femeile de violența în familie și de alte forme de violență în bază de gen, inclusiv cea facilitată prin tehnologii. Ea consideră îmbucurător faptul că sunt în curs noi amendamente legislative, inclusiv cu privire la incriminarea femicidului, ceea ce „reprezintă un pas important pentru alinierea legislației la Convenția de la Istanbul”.
Guidikova: „Adoptarea unei legislații bune nu este suficientă”
Totuși, sunt oare de ajuns acțiunile întreprinse? Putem spune acum că femeile din R. Moldova sunt în siguranță?
Deși specialistele spun că țara noastră a înregistrat progrese semnificative în combaterea violenței în bază de gen, fenomenul rămâne complex și persistent. Pe de o parte, există o recunoaștere largă, inclusiv la nivel internațional, a eforturilor depuse. Pe de altă parte, aceste eforturi trebuie să continue pentru a consolida rezultatele obținute și pentru a asigura o protecție a femeilor eficientă în practică.
„Pe fundalul acestor progrese legislative, noi trebuie să înțelegem că adoptarea unor noi prevederi legislative nu duce automat la soluționarea tuturor cazurilor. Noi avem foarte mult de lucrat asupra implementării legislației”, consideră Valentina Bodrug-Lungu, președinta Gender-Centru.
Irena Guidikova confirmă și ea că „adoptarea unei legislații bune nu este suficientă”.
„Legea trebuie aplicată în mod uniform pe întreg teritoriul țării. Un prim pas esențial este ca victimele să depună plângeri și ca acestea să fie tratate cu seriozitate de către poliție. Există în continuare dificultăți în recunoașterea unor forme de violență, cum este violența psihologică, care, de obicei, se manifestă repetat”, a accentuat șefa Departamentului pentru Demnitate Umană și Egalitate de Gen al Consiliului Europei.
Viorica Țîmbalari, directoarea ANPCV, a explicat că nu este vorba „atât despre blocaje legislative, cât despre mentalitatea cu care noi trăim”. Potrivit ei, persistența stereotipurilor și a prejudecăților în rândul profesioniștilor din sistem poate submina aplicarea legii și poate descuraja victimele să raporteze abuzurile: „O lege bună poți să o pui în mâna unui polițist sau asistent social, dar dacă el este plin de prejudecată, el nu va gestiona și nu va înțelege ce alege. Și invers, sunt țări asemeni cărora îmi doresc să devină și R. Moldova, care nu au nevoie să fie scris fix, punct în punct, fiecare pas pe care trebuie să-l facă, dar din conștiința lor că problema aceasta nu este o problemă privată, ci socială, a tuturor, profesioniștii intervin”.
Yesim Oruc, coordonatoare rezidentă ONU Moldova, consideră că este important să ne concentrăm pe prevenție. În plus, având în vedere datele UN Women care arată că femeile cu venituri mai mici din R. Moldova tind să nu raporteze violența și să nu aibă încredere în instituțiile de justiție, aceasta a punctat că„trebuie să lucrăm” pentru a ne asigura că femeile din mediul rural și cele din categoriile socioeconomice vulnerabile primesc ajutorul de care au nevoie.
Din punctul de vedere al Valentinei Bodrug-Lungu, președinta Gender-Centru, pentru eficientizarea luptei împotriva violenței în familie și violenței în bază de gen este necesară coordonarea eforturilor. Astfel, potrivit ei, fiecare sector trebuie să implementeze mai bine legislația.
Iar șefa Departamentului pentru Demnitate Umană și Egalitate de Gen al Consiliului Europei a pus accent pe necesitatea instruirii actorilor implicați în proces.
„Ca să îmbunătățim lucrurile, este necesar ca toți profesioniștii implicați să fie instruiți, astfel încât aceștia să aibă un nivel comun de cunoștințe și să încurajeze victimele să se adreseze autorităților și să le susțină pe parcursul întregului proces, care poate fi lung și dificil. Este important să se evite revictimizarea acestora – când trăiesc din nou toată teroarea acțiunilor prin care au trecut anterior. (…) Consiliul Europei este alături de R. Moldova, de autoritățile moldovenești și de toți actorii implicați în acest proces, care este unul complex și de durată. Vom continua să oferim bune practici din alte state europene ca să ajutăm părțile implicate din Moldova să-și crească nivelul de cunoștințe și conștientizare”, a dat asigurări aceasta.
Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie și Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, în parteneriat cu Ambasada României, Ambasada Suediei, UNICEF, UNFPA și UN Women Moldova.
