Reacția Ministerului de Externe, după ce Serghei Șoigu a invocat că siguranța cetățenilor ruși din regiunea transnistreană ar fi „amenințată” și că Rusia va lua „toate măsurile pentru a-i proteja”: „Declarații nefondate”
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova (MAE) respinge „declarațiile nefondate” privind pretinse amenințări la adresa cetățenilor Federației Ruse din regiunea transnistreană. Într-un comunicat, instituția reiterează că situația de securitate pe întreg teritoriul țării „este stabilă, iar drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor, indiferent de cetățenie sau regiune, sunt pe deplin respectate și garantate”.
„R. Moldova rămâne ferm angajată în reglementarea pașnică a dosarului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității sale teritoriale”, subliniază Ministerul de Externe.
Marți, 21 aprilie, Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Komsomolskaya Pravda, afiliat Kremlinului, că siguranța cetățenilor ruși din regiunea transnistreană ar fi „amenințată”, iar Moscova va lua „toate măsurile pentru a-i proteja”.
„Nu trebuie uitat că peste 220 000 de cetățeni ruși locuiesc în Transnistria. Interesele și siguranța lor sunt acum amenințate din cauza acțiunilor nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”, a declarat Șoigu pentru publicație, conform agenției britanice de știri Reuters.
„Dacă va fi necesar, Rusia va lua toate măsurile și va utiliza toate metodele disponibile pentru a-i proteja, în conformitate cu constituția. Nu trebuie exclus nimic, iar noi analizăm toate scenariile posibile, chiar și pe cele cele mai puțin probabile”, a spus el.
Rusia, a mai declarat Șoigu, speră „că lucrurile nu vor evolua conform celui mai negativ scenariu”.
Pe 16 aprilie, la Tiraspol a avut loc întâlnirea reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului în format 1+1. După discursurile de deschidere, între părți a izbucnit o dispută privind caracterul negocierilor, scrie Zona de Securitate.
Reprezentantul Chișinăului a declarat că nu este vorba despre un proces diplomatic: potrivit acestuia, „nu poate exista o activitate diplomatică între noi”, deoarece diplomația presupune interacțiunea dintre două state, în timp ce contactele actuale au fost descrise drept „o discuție de lucru”.
Unul dintre punctele-cheie a fost propunerea părții moldovenești de a semna o declarație scurtă privind reluarea procesului de negocieri, cu accent pe reglementarea politică bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova. Potrivit Chișinăului, un astfel de document ar putea simplifica dialogul ulterior și ar demonstra intențiile reale ale părților.
Tiraspolul a respins însă această inițiativă. Vitalii Ignatiev a declarat că în „Principiile procedurii procesului de negocieri” nu este prevăzută o formulă finală de reglementare, iar obiectivul legat de integritatea teritorială a R. Moldova „nu există pentru toți participanții la negocieri”.
O dispută separată s-a concentrat asupra statutului formatului de negocieri 5+2. Reprezentantul Tiraspolului a insistat că acest format continuă să existe ca mecanism cu participarea mediatorilor și observatorilor, în timp ce partea moldovenească a declarat că, în practică, acesta nu mai funcționează. La rândul său, Valeriu Chiveri a insistat ca Vitalii Ignatiev să ofere o definiție clară a formatului 1+1 și să explice în ce statut, în opinia sa, se desfășoară aceste negocieri.
Discuția a fost însoțită de clarificări reciproce, întrebări privind baza juridică și trimiteri la documentele procesului de negocieri. În final, părțile nu au ajuns la un consens nici măcar asupra cadrului de bază al dialogului, după care a fost propusă o pauză tehnică, inclusiv din cauza prezenței presei.
