„Este o manipulare în forma ei clasică”. Sociologul Vasile Cantarji, despre cum sunt legate fals cifrele despre populație și angajările la stat
O campanie distribuită pe Telegram pune alături cifre despre scăderea populației R. Moldova și creșterea numărului de angajați la stat, sugerând o relație directă între cele două fenomene. Sociologul Vasile Cantarji explică faptul că datele sunt scoase din context, unele sunt interpretate greșit, iar legătura de cauzalitate este construită artificial pentru a induce ideea unei crize sistemice.
„E o manipulare în forma ei clasică”
În ultimele zile, în spațiul online din R. Moldova circulă intens o serie de mesaje care par, la prima vedere, bazate pe date statistice. Mai multe canale — în special din ecosistemul de limbă rusă — au distribuit aceleași texte, care spun, de exemplu, că în primele 100 de zile ale anului 2026 populația țării ar fi scăzut cu peste 7.800 de persoane, în timp ce statul ar fi angajat peste 100 de funcționari noi.Mesajele sunt simple: „pleacă mii de oameni / vin sute de funcționari”. Concluzia sugerată este că statul crește în timp ce societatea se micșorează — și că una ar fi consecința celeilalte. Sociologul Vasile Cantarji califică aceste mesaje drept manipulatoare.
„E o manipulare în forma ei clasică, e un apel la emoții negative și anxietate, neîncredere și frică la masele de cetățeni”, afirmă el.
Potrivit expertului, narațiunea exploatează o problemă reală – declinul demografic, dar o ambalează într-un mod distorsionat pentru a produce efect emoțional.
„Noi avem o problemă, o tragedie națională, doar că e formula, motorul, mecanismul clasic de manipulare”, explică sociologul.
„Asemenea statistici nu există”
Un prim element problematic ține de sursa datelor.
„Atunci când apelezi cu statistici și mergi până la nivelul de unități elementul manipulatoriu este că asemenea statistici nu există”, spune Cantarji.
El explică faptul că cifrele prezentate ca fiind „la zi” sunt, de fapt, rezultatul unor estimări matematice bazate pe date vechi.
„Sursa cifrelor la care se face referință nu este o sursă științifică, nu este o sursă oficială și nu este o sursă a unei instituții care produce aceste date”, subliniază el.
Mai mult, expertul insistă că aceste platforme nu pot cunoaște în timp real fluxurile migraționale.
„Nu stă nimeni la hotar și la aeroport să întrebe în ce scop plecați din țară, plecați definitiv sau nu”, punctează sociologul.
„Este un artificiu matematic complet”
Cantarji explică mecanismul din spatele cifrelor virale. „Nu fac nimic altceva decât iau careva date din anii de referință și mai departe, printr-o extensie matematică, se joacă în a prezenta câte persoane pleacă pe zi sau pe oră. Este un artificiu matematic complet.”
În plus, cifrele despre „emigrare definitivă” sunt imposibil de stabilit în timp real.
„Nici cei care pleacă astăzi, dacă i-ai întreba, nu pot să-ți spună foarte clar dacă pleacă definitiv”, explică expertul.
Migrația, prezentată fără context
Sociologul atrage atenția că mesajele omit deliberat o parte esențială a fenomenului – revenirea populației. „Nu este corect să spui câți doar au plecat. Trebuie să faci diferență între câți au plecat și câți au venit.”
Una dintre ideile centrale ale campaniei este asocierea dintre migrație și angajările la stat. Cantarji respinge această legătură.
„Gradul de paralelism între aceste două cifre e atât de mare, încât nu este corect să le pui alături”, afirmă el.
Chiar dacă există o relație generală între dimensiunea populației și aparatul public, aceasta nu este una directă sau imediată.
„Nu este direct proporțional. Sunt lucruri diferite”, explică sociologul.
El consideră că această comparație este, în sine, manipulatoare: „A pedala asupra evoluției neconcordante între acești indicatori este o manipulare.”
Creșterea numărului de angajați poate avea explicații legitime
Expertul subliniază că angajările din sectorul public pot fi determinate de factori concreți, independenți de migrație.
„Trebuie să te gândești ce procese în paralel pot să existe încât să genereze necesitate pentru o instituție concretă să-și mărească personalul. În contextul proceselor de negociere cu Uniunea Europeană ar fi absolut justificat”, explică sociologul.
Un fenomen real, folosit în scop manipulator
Cantarji nu neagă existența declinului demografic, dar insistă că acesta este un proces de lungă durată.
„Putem vorbi despre un colaps demografic, dar nu doar la această oră, ci de câteva decenii, deja al patrulea deceniu.”
El atrage atenția că prezentarea unor fragmente de date ca tendințe generale este înșelătoare. Cantarji sugerează că această relație este mult mai complexă și nu poate fi redusă la explicații simple. Factorii economici, oportunitățile externe și dinamica regională joacă un rol major în decizia de a pleca.
El menționează că migrația este un fenomen comun în Europa de Est și nu poate fi interpretată exclusiv prin prisma politicilor interne recente. Mai multe state europene se confruntă cu provocări similare, inclusiv migrația și îmbătrânirea populației. Diferența constă în capacitatea statelor de a gestiona aceste procese și de a crea condiții pentru revenirea sau stabilizarea populației.
