Promo-LEX: R. Moldova rămâne în categoria de risc moderat în Indicele Global al Torturii 2026, însă problemele persistă în patru domenii-cheie
Asociația Promo-LEX anunță că R. Moldova a fost încadrată în categoria de risc moderat în ediția din 2026 a Indicelui Global al Torturii. Potrivit organizației, deși acesta este calificativul general, evaluarea scoate în evidență diferențe mari între domeniile analizate. Astfel, din cei șapte piloni evaluați, patru se află la risc considerabil: prevenirea brutalității poliției, condițiile de detenție, combaterea impunității și drepturile victimelor. Promo-LEX, organizația care a colectat datele pentru R. Moldova, avertizează că eticheta generală poate masca „probleme structurale grave”.
Indicele măsoară în 2026 un număr de 39 de țări din cinci regiuni, fiecare stat fiind evaluat după șapte piloni tematici, pe o scară cu cinci niveluri de risc.
Conform Promo-LEX, la capitolul brutalitate polițienească și violență instituțională, R. Moldova se încadrează în categoria de risc considerabil.
„În 2025, autoritățile au înregistrat 299 de cauze penale pentru tortură și rele tratamente comise de agenți publici. Procurorii au pornit doar 76 de anchete, dintre care 9 au vizat incidente petrecute chiar în interiorul inspectoratelor de poliție, inclusiv unul cu un minor. Relele tratamente apar cel mai des în momentul reținerii. Sunt documentate bătăi și lovituri, alături de presiune psihologică prin amenințări. Un proiect-pilot a adus 225 de camere corporale în zece inspectorate raionale până în 2024, însă folosirea lor este reglementată printr-un ordin departamental, nu printr-o lege. Moldova nu are un organ civil independent de supraveghere a poliției, lacună semnalată de Comitetul pentru Prevenirea Torturii și de Open Society Justice Initiative”, menționează Asociația.
De asemenea, pilonul privind libertatea față de tortură în detenție este încadrat la risc considerabil. Rata populației din penitenciare ajunge la 255 de deținuți la 100 000 de locuitori (aprilie 2025), peste media europeană.
„În ansamblu, sistemul funcționează ușor sub capacitatea aprobată de 6622 de locuri. Două penitenciare de arest preventiv rămân însă grav suprapopulate: Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, cu 325 de deținuți peste capacitate, și Penitenciarul nr. 11 din Bălți, cu 173 (…)”, subliniază Promo-LEX.
Combaterea impunității rămâne încadrată la risc considerabil. Conform Asociației, din cele 299 de cauze penale înregistrate în 2025, doar 76 au devenit anchete, puține ajung în fața instanței, iar sub 5% dintre plângeri se încheie cu o condamnare. O anchetă pentru tortură durează în medie peste patru ani, față de un an și jumătate pentru alte dosare penale, și are o rată de achitare de treisprezece ori mai mare decât media națională. Procurorii încadrează deseori fapte de tortură drept exces de putere (articolul 328) sau constrângere de a face declarații (articolul 309), infracțiuni cu pedepse mult mai blânde. Violența postelectorală din aprilie 2009 arată tiparul: la 108 plângeri și 71 de dosare penale, instanțele au condamnat doar trei polițiști, toți cu suspendare.
Drepturile victimelor au primit tot calificativul de risc considerabil. Legea 137/2016 a creat un cadru interinstituțional de reabilitare.
„Până în octombrie 2024, Consiliul Europei nu a găsit însă niciun caz de compensare financiară din partea statului în baza acestei legi. Sub un sfert dintre supraviețuitorii torturii primesc despăgubiri sau servicii de reabilitare plătite de stat. Calea reală de reparație rămâne Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Serviciile principale de reabilitare multidisciplinară sunt asigurate de o organizație neguvernamentală, RCTV Memoria, care ajunge la 450 până la 600 de beneficiari pe an. Victimele sunt deseori descurajate să depună plângeri și nu au o protecție reală împotriva represaliilor”, mai subliniază Asociația.
La angajamentul politic, evaluat la risc moderat, bilanțul este mixt. Conform Promo-LEX, Moldova a ratificat Convenția ONU împotriva torturii și Protocolul ei opțional, precum și Statutul de la Roma, și a acceptat competența Comitetului împotriva torturii prevăzută la articolul 22. Țara a semnat, dar nu a ratificat Convenția pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate. Statul nu a alocat un buget dedicat prevenirii torturii și nu a contribuit la Fondul ONU pentru victimele torturii.
Pilonul privind protecția grupurilor vulnerabile este încadrat la risc moderat.
„Violența de gen rămâne o problemă serioasă. În 2025, Moldova a înregistrat 20 de femicide, în ușoară creștere față de anul anterior, și 926 de victime ale violenței în familie, dintre care 70,5% femei. Autoritățile au emis aproximativ 4.500 de ordine de restricție de urgență și 700 de ordine de protecție. Prin hotărârea Vieru v. Republica Moldova din noiembrie 2024, Curtea Europeană a constatat că statul nu a protejat o victimă a violenței în familie, ceea ce a dus la decesul ei. Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul la 1 mai 2022, însă definiția violului din legislația națională se bazează încă pe criteriul forței și nu corespunde articolului 36 din Convenție. Traficul de persoane persistă: 33 de condamnări la 119 urmăriri penale în 2024, exploatarea prin muncă reprezentând circa 60% din cazuri. Persoanele LGBTQIA+ se confruntă cu discriminare sistemică. Pe harta ILGA-Europe din 2025, Moldova are un scor de 38%, relațiile dintre persoane de același sex nu sunt recunoscute legal, iar Consiliul Municipal Chișinău a interzis marșul Pride din 2025, care s-a desfășurat totuși cu circa 1.000 de participanți”, mai spune Promo-LEX.
Dreptul de a apăra drepturile omului și spațiul civic se află la risc moderat. Organizațiile și apărătorii drepturilor omului lucrează într-un spațiu relativ deschis, însă garanțiile lipsesc, conform Asociației.
„Moldova nu are un mecanism național de protecție a apărătorilor. Hărțuirea judiciară este principala formă de atac. În 2025, organizațiile de media au documentat 66 de atacuri și amenințări la adresa presei, dintre care 85% de natură nefizică sau cibernetică. Procesele de defăimare împotriva presei durează de trei ori mai mult decât alte cauze civile și se încheie în 70% din cazuri cu respingerea acțiunii. Cele mai vizate redacții în 2025 au fost TV8 (18 incidente) și Ziarul de Gardă (10), urmate de Jurnal TV (8). În clasamentul Reporteri fără Frontiere pe 2025, Moldova a coborât pe locul 35, cu un scor de 73,36, după locul 31 în 2024. Un proiect de lege privind agenții străini, propus în martie 2025, nu a fost adoptat. De la 14 februarie 2026 este în vigoare articolul 180¹ din Codul penal, care incriminează obstrucționarea activității jurnalistice”, se mai menționează în comunicat.
Indicele consemnează însă și progrese. Din 2022 nu a fost înregistrată nicio transmitere a HIV în penitenciarele moldovenești. Terapia de substituție cu opioide este disponibilă în 16 din cele 17 penitenciare pentru adulți. Din 2023, orice leziune suferită în detenție trebuie consemnată într-un registru electronic, cu transmitere automată către procuratură în 24 de ore, măsură salutată de Comitetul ONU pentru Drepturile Omului în martie 2026.
Conform Asociației, numărul persoanelor monitorizate electronic a urcat la 2740 în 2025, cel mai mare de până acum.
