Conducerea țării și comisara europeană pentru Extindere au comemorat victimele celui de-al Doilea Război Mondial. Sandu, mesaj în rusă pentru a explicat „de ce ne este greu să chiuim în această zi”
Șefa statului Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Dorin Recean, și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, au participat la evenimentul de comemorare a celor care și-au pierdut viața în cel de-al Doilea Război Mondial.
În cadrul ceremoniei solemne care a avut loc la Complexul memorial „Eternitate”, președinta Maia Sandu a declarat că azi, 9 mai, „ne adunăm împreună cu gândul și inima pentru a comemora una dintre cele mai dureroase pagini din istoria omenirii – un război în care au murit peste 70 de milioane de oameni”.
Sandu a avut un mesaj și în limba rusă, „pentru ca toți, inclusiv cei care nu cunosc bine româna, să înțeleagă de ce nouă, celor cu rădăcini în Moldova, ne este greu să chiuim în această zi”.
„Uneori se pare că unii dintre noi nu înțeleg de ce alții nu se pot bucura la 9 mai, nu pot sărbători din toată inima, nu pot vorbi despre triumful de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Vreau să explic acest lucru – nu de dragul divizării, ci, dimpotrivă, de dragul unității și al reconcilierii.
În 1940, Pactul pentru împărțirea Europei a început să fie pus în aplicare. Acest pact a fost semnat de miniștrii de externe ai Germaniei naziste și ai Uniunii Sovietice. Iar pentru oamenii care trăiau pe teritoriul actualei Republici Moldova, indiferent de naționalitate, religie sau opinii politice, a început o perioadă foarte dificilă – o perioadă de durere și violență organizată.
Deja în 1940, autoritățile sovietice au început primele deportări și execuții, în același timp au început încercările de a forța țăranii să se alăture fermelor colective prin foamete organizată. Iar în 1941 a venit adevăratul război pe meleagurile noastre. Și acest război a măturat Moldova de două ori.
În familiile din toată Moldova sunt bunici și străbunici îngropați de la Stalingrad la Viena și Berlin. Niciunul dintre ei nu a vrut să ucidă. Și niciunul dintre ei nu a vrut să moară. Și niciunul dintre ei nu a vrut să-și părăsească casa.
Chișinăul și multe alte orașe ale noastre au fost aproape complet distruse încă din 1941. Și apoi a început o altă pagină neagră pentru poporul nostru, pentru istoria noastră – Holocaustul. Când violența nazistă sistemică s-a abătut asupra evreilor, a romilor și a celor care au încercat să îi ajute – sau pur și simplu NU au tăcut.
Apoi suferința a continuat: cunoaștem toate greutățile acelui război. Iar când luptele au revenit pe pământurile noastre, din nou au căzut bombe, din nou au murit zeci de mii de oameni, din nou au predominat cruzimea și violența. După terminarea războiului, deportările și foametea organizată s-au reluat.
Și până în ziua de azi, încă ne amintim toate acestea. Și memoria noastră comună, colectivă, încă ne doare. A fost o perioadă brutală – pentru toți oamenii din țara noastră. Acesta este motivul pentru care sărbătorim astăzi cu inima strânsă, cu compasiune, cu tristețe – și ne gândim la toate viețile pierdute.
Putem noi, ca țară, să depășim controversele inutile? Chiar sper că da! Cred din toată inima că adevărata luptă nu este pentru trecut, ci pentru viitor!
Și fiecare persoană din Moldova trebuie să acționeze cu cea mai profundă responsabilitate pentru a opri divizarea și ura, pentru a opri conflictele noastre. Doar unindu-ne, doar toți împreună, vom reuși să păstrăm pacea – acasă, la noi”.
„Pacea și victoria împotriva tiraniei au fost posibile datorită curajului și jertfei înaintașilor noștri, dar și a unității de care au dat dovadă țările lumii ce s-au opus nazismului. Moldova a fost parte a tragediei, dar și parte a Victoriei Păcii”, a afirmat șefa statului.
Șefa statului a mai subliniat că după 1945, Europa a ales o altă cale. „A ales reconcilierea. A ales să transforme rănile în poduri între popoare. Timp de opt decenii, statele care fac parte din Uniunea Europeană trăiesc cea mai lungă perioadă de pace din istoria lor. Iar Moldova aspiră să facă parte din această familie – nu doar pentru dezvoltare economică, ci mai ales pentru a păstra pacea, democrația și libertatea”, a remarcat Maia Sandu.
Președinta a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a apăra valorile umane fundamentale: „Vom fi de partea libertății, a memoriei, a adevărului. Pentru că aceasta este lecția celor 80 de ani: că indiferent de vremuri, indiferent de amenințări, binele trebuie apărat. Nu cu frică. Ci cu demnitate. Răul poți să-l faci de unul singur, dar binele și pacea se fac doar împreună. Așa cinstim trecutul. Așa construim viitorul. Și așa vom păstra pacea”.
Anual, la 9 mai, Republica Moldova comemorează victimele celui de-al Doilea Război Mondial. Peste 56 000 de moldoveni și-au pierdut viața pe front. În toată țara sunt organizate evenimente dedicate eroilor care au luptat pentru apărarea Păcii și, cu prețul vieții, au luptat împotriva nazismului și fascismului.
