Politica şi corupţia din business
„Cadrul legal al R. Moldova a devenit mai generos pentru mediul de afaceri, iar presiunea generală a reglementărilor asupra afacerilor a scăzut. În acelaşi timp, independenţa companiilor private, asigurată de prevederile legale, în practică, relevă o dependenţă judiciară totală şi lipsa de protecţie împotriva amestecurilor guvernamentale nedorite, corupţia este percepută ca un factor problematic pentru desfăşurarea afacerilor. Integritatea în mediul de afaceri nu este suficient asigurată prin prevederile legale sau practici. Sectorul privat este puţin implicat în politicile guvernamentale anticorupţie, relaţiile cu societatea civilă sunt slabe şi episodice”. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile la care au ajuns experţii Transparency International (TI) Moldova, care au evaluat sectorul privat din R. Moldova, ca parte componentă a Sistemului Naţional de Integritate.
Pe parcursul anilor 2010—2013, au fost elaborate şi implementate politici pentru eliminarea constrângerilor critice în calea businessului şi reducerea presiunii administrative asupra mediului de afaceri, prin realizarea „Ghilotinei 2+”, revizuirea cadrului normativ referitor la actele permisive şi implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător, constată autorii evaluării. Cadrul legal autohton este în proces de revizuire şi modificare, deoarece încă nu asigură un mediu de afaceri favorabil. R. Moldova a fost clasată pe poziţia 78 din lume (din 189 de state) de sondajul Doing Business 2014, ca urmare a îmbunătăţirii practicilor de reglementare a afacerilor în 2013, comparativ cu perioada anterioară. „Cadrul normativ din R. Moldova continuă să rămână cel mai vulnerabil în domeniile: permisiunile de construcţie, obţinerea electricităţii şi comerţul exterior”, constată TI Moldova.
Donaţiile businessmenilor din campaniile electorale
Totuşi, constată evaluatorii, chiar dacă au fost adoptate legi noi care urmează să îmbunătăţească activitatea de întreprinzător, mai multe prevederi ale cadrului normativ nu sunt implementate din cauza conformării slabe a autorităţilor publice cu reglementările activităţii de întreprinzător impuse de legislaţia în vigoare. Totodată, procedura de înregistrare a afacerilor este relativ simplă, cu costuri moderate în practică. Presiunea reglementărilor guvernamentale asupra afacerilor este, însă, încă foarte înaltă şi drepturile de proprietate, inclusiv drepturile proprietăţii intelectuale, încă nu sunt protejate adecvat, remarcă evaluatorii. „În practică, cadrul legal în vigoare referitor la controlul de stat al activităţii de întreprinzător încă nu se aplică integral din cauză că Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător a intrat în vigoare de la începutul anului 2013 şi realizarea acţiunilor se face cu întârziere”, se menţionează în evaluare.
Evaluatorii TI Moldova susţin că oamenii de afaceri au relatat în mai multe rânduri, în cadrul Forumului oamenilor de afaceri din noiembrie 2013, organizat de Confederaţia Patronatelor din Moldova, că sunt trataţi neadecvat şi neprietenos, fiind chiar hărţuiţi de către autorităţile fiscale şi alte organe de stat de control. „Problema se agravează din cauza lipsei de independenţă judiciară a agenţilor economici, care lipseşte sectorul privat de protecţie”, remarcă TI Moldova. „Oamenii de afaceri din companiile medii şi mari au mai relatat despre practicile de donaţie în campaniile electorale pentru a obţine suportul politic al partidelor politice. Este de menţionat influenţa puternică a politicului asupra oamenilor de afaceri – ca exemplu serveşte crearea Asociaţiei managerilor şi oamenilor de afaceri pe lângă Partidul Liberal Democrat din Moldova şi activitatea Asociaţiei oamenilor de afaceri din Moldova”, amintesc evaluatorii TI Moldova, care fac referire şi la lipsa transparenţei în procesul de privatizare a întreprinderilor de stat, în special în cazul concesiunii Aeroportului Chişinău şi vinderii cotei statului în capitalul societăţii pe acţiuni Banca de Economii a Moldovei. Oamenii de afaceri chestionaţi de TI Moldova consideră că unii demnitari şi lideri politici ar putea, indirect, să controleze acţiunile entităţilor privatizate, precum şi acţiunile cumpărate de noii acţionari ai societăţii pe acţiuni Moldova-Agroindbank.
Sectorul de afaceri — vulnerabil la raportarea cazurilor de corupţie
Datele denotă că Centrului Naţional Anticorupţie a depistat infracţiuni săvârşite de către 25 de conducători din cadrul întreprinderilor private, în anul 2012. În acelaşi timp, au fost intentate dosare cu încălcări în domeniul economico-financiar în privinţa a 79 de persoane sau 48 la sută din 165 de dosare de corupţie şi conexe deferite justiţiei. Numărul total de evaziuni fiscale depistate de CNA a însumat 278, în anul 2012. „Penalităţile înalte pentru evaziune fiscală, într-o economie cu un înalt nivel al corupţiei în rândurile funcţionarilor publici, duc nu atât la diminuarea evaziunii fiscale, cât la intensificarea corupţiei”, remarcă TI Moldova.
Evaluarea efectuată relevă că nu există politici anti-fraudă şi corupţie în companii, cu excepţia unor companii mari cu proprietate străină, de stat sau mixtă. „În acelaşi timp, angajaţii companiilor care n-au elaborat politici anti-fraudă şi corupţie şi nu posedă coduri de etică şi conduită se abţin de la declararea conflictelor de interese, a fraudelor şi altor încălcări ale legislaţiei de teama pierderii locului de muncă – în condiţiile actuale din R. Moldova este dificil să găseşti un loc de muncă. În R. Moldova nu există o listă neagră a companiilor implicate în cazuri de corupţie şi spălare de bani. Sectorul de afaceri este vulnerabil la raportarea cazurilor de corupţie, abuzul de putere sau resurse”, se spune în studiul TI Moldova. „Sectorul de afaceri din Moldova n-a sponsorizat activităţile de prevenire şi combatere a corupţiei organizate şi desfăşurate de către societatea civilă, iar legăturile dintre oamenii de afaceri şi societatea civilă sunt slabe”, mai remarcă evaluatorii.
Propuneri pentru prevenirea atacurilor raider
TI Moldova propune autorităţilor mai multe soluţii pentru remedierea problemelor din domeniu, printre care, iniţierea dezbaterilor publice pentru elaborarea unui pachet de propuneri în scopul prevenirii practicilor de preluare forţată a proprietăţii (atacurilor raider), în special în sectorul financiar, elaborarea de către Ministerul Finanţelor/Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a unei instrucţiuni detaliate privind metodologia de trecere la standardele internaţionale de contabilitate, organizarea cu suportul donatorilor externi a unor cursuri gratuite de instruire pentru contabili, încurajarea participării oamenilor de afaceri în monitorizarea politicilor anticorupţie, inclusiv în cadrul Consiliului civil de pe lângă Centrul Naţional Anticorupţie, elaborarea unui mecanism de aplicare a Codului de Guvernare Corporativă în societăţile pe acţiuni, elaborarea unui model de Cod de etică pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi recomandarea acestuia spre aplicare.
Precizăm că evaluarea Mass-Media face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.
V.M.
