Marta Kos propune o nouă abordare pentru extinderea UE: integrare treptată, reforme interne și garanții democratice

Comisia Europeană pregătește o reformă a procesului de extindere a Uniunii Europene, care ar urma să includă integrarea treptată a statelor candidate, criterii mai stricte pentru aderare și garanții mai puternice privind respectarea statului de drept. Planurile au fost prezentate marți, 25 august, de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul Conferinței ambasadorilor Croației de la Zagreb, transmite Euronews.

„Lumea s-a schimbat. Iar extinderea trebuie să se schimbe odată cu ea”, a declarat Marta Kos.

Comisara a prezentat principalele direcții ale viitoarei revizuiri a politicii UE privind extinderea, în condițiile în care Uniunea se pregătește pentru o eventuală extindere la peste 30 de state membre.

Kos a comparat momentul actual cu un nou „moment Helsinki”, făcând referire la reuniunea liderilor europeni desfășurată în capitala Finlandei, care a contribuit la pregătirea extinderii masive a UE de după Războiul Rece, când 10 state au aderat la Uniune.

Printre evoluțiile recente, comisara a menționat progresul rapid al Muntenegrului, care este considerat cel mai avansat candidat la aderare, progresele Albaniei în domeniul statului de drept, dar și avansurile tehnice semnificative înregistrate de Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, ea a menționat decizia Islandei de a relua procesul de aderare la UE.

„Comisia își va prezenta ideile despre modul în care Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pe măsură ce țările candidate se apropie de finalul negocierilor de aderare”, a spus Kos.

Potrivit acesteia, pentru a ajunge la un consens politic privind primirea unor noi membri, UE trebuie să abordeze patru direcții principale.

Reformare interne

O Uniune Europeană mai mare va avea nevoie de reforme care să-i permită să ia decizii și să reacționeze mai rapid în perioade de criză, consideră Marta Kos.

Comisara susține că anumite schimbări ale procesului decizional și ale funcționării instituțiilor europene ar putea fi realizate fără modificarea tratatelor UE, procedură care ar presupune negocieri îndelungate și ratificarea de către statele membre.

„Ar trebui să folosim acest lucru pentru a face procesul decizional mai simplu și mai flexibil. Acest lucru ar putea însemna și reducerea numărului de domenii în care un singur stat membru îi poate bloca pe ceilalți. Ar putea însemna, de asemenea, instituții mai mici”, a declarat Kos.

Ea a menționat și mecanismul cooperării consolidate, care permite unui grup de state membre să avanseze într-un anumit domeniu atunci când celelalte țări nu sunt pregătite să participe. Mecanismul a fost utilizat, printre altele, în cazul spațiului Schengen și al monedei euro.

Garanții mai stricte pentru democrație și statul de drept

O altă propunere vizează consolidarea mecanismelor prin care UE poate preveni deteriorarea standardelor democratice și a statului de drept după aderarea unei țări.

„Trebuie să mergem un pas mai departe. Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni. Nici astăzi, nici peste 10 sau 20 de ani”, a declarat Kos.

Potrivit acesteia, experiența recentă a UE arată că sunt necesare garanții mai puternice pentru a preveni și, dacă este cazul, corecta încălcările principiilor și valorilor fundamentale ale Uniunii. Ideea este însă controversată, întrucât ar putea intra în contradicție cu principiul fundamental al UE privind egalitatea statelor membre și ar putea crea, în practică, membri de rang diferit.

Integrare treptată în locul logicii „totul sau nimic”

O altă direcție propusă de Bruxelles este revizuirea metodologiei de extindere și introducerea unei integrări treptate a statelor candidate. Franța și Germania s-au numărat printre țările care au susținut deja o astfel de abordare, prin care statele candidate ar putea beneficia de anumite avantaje ale integrării înainte de aderarea deplină.

„Extinderea UE trebuie să evolueze pentru a răspunde realităților de astăzi”, a declarat Kos, subliniind că procesul de aderare poate dura decenii, timp în care incertitudinea poate fi exploatată de adversarii UE pentru a exercita presiuni politice asupra statelor candidate.

„Trebuie, prin urmare, să renunțăm la logica «totul sau nimic» în extindere. Avem nevoie de o abordare mai structurată pentru a acoperi timpul pe care nu-l mai avem. Trebuie să găsim modalități mai ambițioase de integrare treptată”, a spus comisara.

Printre beneficiile pe care statele candidate le pot obține deja înainte de aderare, Kos a menționat accesul la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și conectarea la rețeaua energetică a UE.

„Aceștia sunt pași pozitivi. Dar nu sunt suficienți”, a adăugat ea.

Regândirea procesului de extindere a devenit și mai urgentă după începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Unele capitale europene consideră că o formă de integrare europeană și eventuale garanții de securitate ar putea face parte dintr-un viitor acord de pace cu Rusia și ar contribui la ancorarea Ucrainei în Europa.

Măsuri tranzitorii pentru noii membri

A patra direcție se referă la impactul pe care aderarea unor noi state îl va avea asupra membrilor actuali și asupra bugetului comunitar. Bruxelles-ul trebuie să evalueze modul în care noii membri vor influența Uniunea și să protejeze interesele blocului împotriva eventualelor riscuri, a spus Kos.

„Avem experiență în ceea ce privește măsurile tranzitorii de amploare, menite să asigure integrarea fără probleme a noilor membri. Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că bugetul UE poate continua să finanțeze prioritățile noastre”, a declarat comisara.

Modul în care viitoarele state membre vor fi incluse în bugetul UE reprezintă deja un subiect de dispută între guvernele europene și complică negocierile privind următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii.