„La noi, alegătorii votează partidele, iar acestea aduc în Parlament pe oricine.” Cum ar trebui elaborate listele electorale? 

Peste trei luni, cetățenii R. Moldova vor alege un nou Legislativ. Cum, pe ce criterii, cât de transparent ar trebui elaborate listele electorale? Cât de eficient sunt utilizate criteriile de integritate și legalitate? Ce valoare au competența și experiența profesională? Se ține sau nu cont de reprezentativitate și diversitate? Dețin sau nu candidații de pe listele partidelor politice potențial electoral și credibilitate publică?

Angela Aramă, jurnalistă

Am văzut deja cum funcționează grupurile parlamentare create în baza obedienței față de partid – o masă de oameni care ridică cuminți mâinile la indicația șefilor. Nu de asemenea deputați avem nevoie, ci de caractere reale, de personalități cu verticalitate, apte să ia decizii bune pentru țară. Un alt criteriu moral de bază ar fi ca persoanele incluse pe liste să aibă competență profesională și integritate – repet, nu doar loialitate mută față de conducerea partidului. Nu mai zic că practicile în care se favorizează sponsori, afaceriști fideli, reprezentanți ai unor caste speciale (de exemplu, ai celei onegiste) sau, pur și simplu,  rude și prieteni „de-ai noștri” (adică oamenii dintr-un cerc restrâns), sunt extrem de nocive. Asistăm deja la fenomenul ingrat de rotire continuă în funcții importante ale acelorași persoane loiale partidului. Partidele cu adevărat democratice ar trebui să țină cont de experiența, expertiza, calitățile de valoare și contribuția reală în comunitate a candidatului, criteriile fiind publice, transparente. Altfel, în Parlament ajung mediocrități care nu au inițiativă, iar în funcții decizionale sunt promovate persoane (chiar și diletanți!) care nu urmăresc interesul public, ci interesul partidului sau cel personal. Și mai e ceva – listele întocmite pe criterii de obediență demotivează elitele reale: profesioniștii adevărați, care au avut și au ceva de spus, refuză să intre în politică sau pleacă din țară, căutând utilitate socială în altă parte. 

Lilia Zaharia, directoare executivă TIM

Odată cu apropierea de parlamentarele din toamnă, vedem cum partidele își anunță cu fast candidații: artiști care au un nume în cultură și despre care politicienii cred că vor aduce voturi prin notorietatea lor sau persoane cunoscute din mediul academic. Alegerea candidaților trebuie să se bazeze pe proceduri clare, democratice, prevăzute în statutul partidului: vot intern, alegeri preliminare, dar și cu implicarea membrilor de partid și a structurilor teritoriale. Candidaturile ar trebui consultate și validate nu doar de conducerea centrală, ci și de organizațiile locale ale partidului.

Până la anunțarea acestora în spațiul public, partidele ar trebui să aplice filtre de integritate, inclusiv verificări prin ANI și CNA, la capitolul declarării averilor și intereselor personale. Candidații nu trebuie să aibă condamnări penale, conflicte de interese sau implicare în acte de corupție. Este regretabil că unele partide nu țin cont de investigațiile jurnalistice atunci când își elaborează listele. Un viitor deputat ar trebui să aibă cunoștințe de politici publice, administrație, drept, economie, experiență profesională relevantă, să elaboreze politici publice, nu doar să fie talentat la scripcă sau la scris nuvele. Deși unele partide au publicate pe site-uri regulamentul de desemnare a candidaților și componența comisiilor care iau decizii, tare aș vrea ca partidele să organizeze dezbateri publice între candidați sau sesiuni de prezentare a programului fiecăruia, iar organizațiile să fie implicate ca observatori în procesele de selecție. Alegătorii nu votează doar partide, ci oameni care vor decide legi, bugete, reforme. De aceea, listele nu trebuie să fie recompense politice, ci o responsabilitate publică. În caz contrar, dacă nu țin cont de transparență, fiecare partid va fi taxat la alegeri prin vot. 

Tatiana Badan, președinta CALM

De 35 de ani muncesc în administrația publică locală și am reușit să-mi fac niște concluzii. Mereu am crezut că, într-o perioadă scurtă, am putea dezvolta rapid acest stat. În opinia mea, numărul mare de partide are un impact negativ atât asupra dezvoltării democrației, cât și asupra situației bugetare, or, nu poate un milion de oameni să facă o alegere corectă dintr-un număr atât de mare de partide. Ar fi bine să avem clar delimitate partidele de centru, de stânga sau de dreapta, în cadrul cărora să prevaleze cultura politică desăvârșită, concurenți bine informați, competenți. Cei mai buni profesioniști ar trebui să ajungă în aceste liste. Din păcate, foarte mulți parlamentari de la noi nu au nici pregătire politică, nici profesională. Ei sunt o simplă mașină de vot. Am avut și eu propuneri repetate de a candida pentru Parlament, dar am refuzat, considerând că în Legislativ trebuie să ajungă cei mai buni, ca să poată genera legi eficiente. 

În Slovacia, am cunoscut o experiență foarte interesantă. În cabina de vot, cetățeanul are lista partidelor, dar și listele nominale ale candidaților, din care cetățenii aleg Parlamentul. Dacă ai votat partidul X, alegi din lista acestui partid candidații care ulterior devin deputați. Astfel, în Parlament nu intră lista completă, așa cum o propune partidul, ci deputații aleși de alegători. La noi însă, din legislatură în legislatură, se perpetuează aceeași deputați, chiar dacă nu au strălucit pe parcursul mandatelor anterioare. Acolo alegătorii formează Parlamentul, la noi însă, alegătorii votează partidele, iar acestea aduc în parlament pe oricine. 

Ilie Chirtoacă, președinte CRJM

Pentru mine, primul criteriu, esențial, este integritatea financiară și etică a candidaților. Este absolut necesar ca în partide să funcționeze un mecanism intern de tip „vetting”, transparent și riguros, care să verifice veniturile, interesele și istoricul fiecărui candidat la funcția de deputat. În al doilea rând, candidații trebuie să aibă realizări profesionale concrete anterioare, indiferent de domeniu (medicină, sport, economie, drept etc.). Al treilea criteriu este reprezentativitatea autentică pentru diverse categorii sociale (tineri, femei, minorități, profesioniști), însoțită de recomandări responsabile.  De asemenea, contează criterii mai puțin formale, dar relevante: inteligența emoțională, adaptabilitatea și capacitatea de a gestiona constructiv conflictele. Primele poziții pe liste ar trebui rezervate persoanelor cu reputație solidă de competență, integritate și empatie.