Independenţa, autocenzura şi corupţia presei din R. Moldova

Pe piaţa mediatică din R. Moldova operează o multitudine de instituţii de presă, dar multitudinea nu înseamnă şi diversitate sau pluralism de opinii, se arată în evaluarea Transparency International (TI) Moldova făcută instituţiilor media din R. Moldova. Mass-media se confruntă cu probleme ce ţin de independenţă şi responsabilitate. Cenzura nu este des întâlnită, în timp ce autocenzura este o practică comună în rândul jurnaliştilor, mai constată organizaţia.

Evaluarea „Mass-Media, unul din cei 13 piloni în cadrul Sistemului Naţional de Integritate” denotă faptul că gradul de independenţă al mass-media depinde de tipul ei şi că ziarele, posturile de radio şi media online sunt mai independente decât posturile de televiziune, care deseori sunt controlate sau aparţin unor proprietari care au tangenţă cu domeniul politic, se mai spune în evaluarea TI Moldova.

Presa şi politicul

Presa scrisă, posturile de radio şi televiziune, agenţiile de presă, revistele, media online oferă acces la o multitudine de ştiri şi emisiuni. Totuşi, multitudinea nu înseamnă neapărat şi diversitate, or, multe dintre mijloacele de informare în masă sunt concentrate în mâinile unor singure persoane şi reflectă evenimentele dintr-o singură perspectivă. În opinia experţilor media, în prezent putem vorbi despre un grad relativ de accesibilitate a presei scrise. Din cauza costurilor mari de distribuţie, redacţiile sunt nevoite să stabilească preţuri mari pentru ediţiile print şi, respectiv, o bună parte din populaţia din afara capitalei, cu o capacitate redusă de cumpărare, nu-şi poate permite să aboneze sau să cumpere publicaţii scrise. Printre alte motive se numără funcţionarea proastă a oficiilor poştale, ziarele ajungând la abonaţi cu întârziere, iar multe redacţii nu posedă suficiente resurse tehnice şi financiare, dar nici resurse umane, se mai spune în evaluare.

De regulă, constată autorii evaluării, conform studiilor realizate de societatea civilă în ultimii ani, presa se schimbă la faţă în funcţie de schimbările pe eşichierul politic. Multe media fac partizanat fie în favoarea guvernării, fie a principalului partid de opoziţie – PCRM. Unele publicaţii apar şi dispar în funcţie de partidele politice care se află la putere. Astfel, nu sunt reflectate interesele tuturor curentelor politice, întregului spectru politic şi grupurilor sociale. În ceea ce priveşte nivelul de profesionalism, acesta lasă de dorit din câteva motive: carenţe în pregătirea jurnaliştilor şi managerilor media, intrarea în domeniu a multor non-jurnalişti sau lipsa unui centru de instruire continuă a angajaţilor în domeniu, arată studiul. „În goana după senzaţional, jurnaliştii ignoră deseori prevederile Codului Deontologic. În concluzie, se poate de afirmat că etica şi deontologia sunt mai mult teorie decât practică”, mai arată acesta.

Este mass-media coruptă?

„Chiar dacă avem o multitudine de media, care oferă ştiri şi programe de divertisment, jurnalismul din Moldova reflectă starea ţării în general, care e într-o continuă tranziţie. Potrivit Barometrului Global al Corupţiei 2013, 33% din respondenţi consideră că mass-media din RM este coruptă/extrem de coruptă. Situaţia nu diferă prea mult de anul 2010, când 35% din respondenţi afirmau acelaşi lucru”, se precizează în evaluare. „Deşi în ultimul timp se atestă anumite ameliorări în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), oricum, percepţia generală e că organul de reglementare în audiovizual execută anumite ordine politice”, mai relevă evaluarea, care constată că, deşi cenzura este foarte rar sau aproape deloc întâlnită, „autocenzura este în mare marte comună pentru majoritatea mass-media”.

Nu există control oficial asupra media, dar, neoficial, se fac tentative de a influenţa politica editorială. Acest lucru se poate face şi prin intermediul resurselor financiare alocate pentru publicitatea de stat, ca pârghie de influenţă. „Dat fiind ca Legea cu privire la publicitate nu prevede niciun fel de mecanism prin care publicitatea de stat să fie distribuită în mass-media şi dat fiind că principala Sale house – Casa Media – aparţine unui exponent al partidelor de la guvernare, experţii media deduc că există control tacit”, constată autorii evaluării. Aceştia afirmă, totodată, că în ultimii ani Compania publică Teleradio-Moldova a încetat să mai fie o portavoce pentru guvernare, devenind mai echilibrată în ceea ce priveşte reflectarea evenimentelor publice. „La acest moment, există jurnalism de calitate, care respectă standardele industriei, şi totodată există jurnalism de calitate proastă, fără verificarea adecvată a surselor, cu carenţe semnificative ce ţin de etică şi deontologie”, mai constată TI Moldova.

ZdG în evaluarea TI Moldova

Referitor la proprietarii instituţiilor media, organizaţia remarcă faptul că în 2013 gradul de transparenţă a proprietăţii mass-media a rămas la nivelul ultimilor ani, informaţiile despre adevăraţii proprietari, în special ai televiziunilor, fiind destul de vagi. „Totuşi, trebuie de menţionat că se resimte o anumită ineficienţa a CCA, din cauza lipsei de independenţă. Or, în opinia experţilor media, nu întotdeauna sancţiunile sunt aplicate corect şi echidistant. Drept exemplu în acest sens poate servi decizia Curţii Supreme de Justiţie în dosarul Jurnal TV versus CCA, în care magistraţii au constatat că este evidentă concurenţa neloială promovată de CCA şi crearea condiţiilor privilegiate pentru unii radiodifuzori”, relevă evaluarea TI Moldova. În ea se face referire şi la ZdG. Autorii remarcă lipsa de investigaţii jurnalistice în mass-media, amintind că există în acest moment o singură publicaţie specializată în anchete reportericeşti, ZdG, care produce şi materiale video, preluate de unele posturi TV.

„Dezvoltarea jurnalismului de investigaţie trenează din mai multe motive. Jurnaliştii de investigaţie se confruntă cu o multitudine de probleme atunci când investighează subiecte de interes public”, precizează autorii evaluării. Aceştia constată, totodată, că marea majoritate a instituţiilor media evită să abordeze în profunzime subiectul corupţiei din diverse motive – fie că e vorba de lipsă de resurse umane şi financiare, fie de lipsă de interes pentru astfel de subiecte, în condiţiile în care sunt partizani ai guvernării şi nu sunt interesaţi de expunerea cazurilor de corupţie. „Anchetele reportericeşti realizate implică deseori nume din eşalonul de vârf al puterii, dar nu întotdeauna conţin suficiente probe care ar demonstra vina acestora. Respectiv, după publicarea materialelor, organele de control rareori se autosesizează în vederea deschiderii dosarelor pe numele celor bănuiţi de corupţie”. În 2013 s-au observat, totuşi, anumite ameliorări comparativ cu anii precedenţi. Investigaţiile s-au bazat pe surse mai credibile şi au ajuns chiar şi pe ecranele tv, cum ar fi, de exemplu, „Reporter de Gardă”, emisiune produsă de Ziarul de Gardă şi pusă pe post de postul public de televiziune Moldova 1, sau „Patrula Jurnal TV” de la Jurnal TV, precizează autorii evaluării.

Propunerile TI Moldova

Pentru rezolvarea problemelor din sectorul mass-media, TI Moldova vine cu o serie de propuneri, printre care abţinerea din partea autorităţilor publice de la exercitarea influenţei asupra CCA, modificarea Codului Audiovizualului în vederea asigurării transparenţei proprietarilor mass-media, modificarea cadrului legal pentru neadmiterea concentrării excesive a mass-media, adoptarea unui mecanism funcţional de implementare a Legii privind accesul la informaţie, adoptarea şi respectarea de către mass-media a codurilor interne de etică şi a Codului deontologic al jurnalistului din Moldova, dar şi încurajarea persoanelor ale căror drepturi au fost violate să apeleze la Consiliul de presă.

Precizăm că evaluarea Mass-Media face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.

V.M.