Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cum au fost aleși președinții…

Cum au fost aleși președinții R. Moldova

Petru Lucinschi și Mircea Snegur

Astăzi, cetățenii R. Moldova își aleg cel de-al 5-lea președinte. Doar primii doi, Mircea Snegur și Petru Lucinschi au fost aleși de popor, în timp ce Vladimir Voronin și Nicolae Timofti au fost desemnați de 101 deputați din Parlament.  ZdG vă propune o scurtă incursiune în trecut, pentru a vedea cum au fost votați cei 4 președinți ai R. Moldova.

Mircea Snegur. La 29 iulie 1989, Mircea Snegur este ales ca președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești (RSSM), iar apoi la 27 aprilie 1990 ca Președinte al Sovietului Suprem al RSSM. La 3 septembrie 1990, Mircea Snegur este numit președinte al RSS Moldova de către Sovietul Suprem al acestei republici. În mai 1991 denumirea statului R.S.S. Moldova a fost schimbată în R. Moldova, iar în luna august 1991, aceasta și-a declarat independența, iar în luna decembrie 1991 au fost organizate primele alegeri prezidențiale. Acestea au fost câștigate, categoric, de Mircea Snegur, cu 98,2% din voturi. 

Petru Lucinschi: În 1996 au loc primele alegeri prezidențiale cu adevărat importante. La startul campaniei s-au înscris mai mulți candidați importanți: Mircea Snegur, președintele în exercițiu, Petru Lucinschi, președintele Parlamentului, Vladimir Voronin, liderul PCRM, Andrei Sangheli sau Valeriu Matei. În buletinul de vot au fost tot 9 concurenți, la fel ca în 2016. Primul tur a fost câștigat de Snegur, cu 38,75%. El a fost urmat de Petru Lucinschi cu 27,66%, Vladimir Voronin (10,23), Andrei Sangheli (9,47), Valeriu Matei (8,9%). Ceilalți candidați au obținut mai puțin de 3%.

În turul II însă, Petru Lucinschi, susținut de forțele de centru și de stânga a obținut 54,02% din voturi (919831) și a fost ales președinte al R. Moldova. Mircea Snegur a fost votat de 45,98%, sau de 782 933 de alegători. Interesant de remarcat că în 1996, în listele electorale au fost înscriși 2,4 milioane de oameni, cu aproape un milion mai puțin decât în 2016. 1,7 milioane de cetățeni au votat atunci.

455-voronin-actualitati-mdVladimir Voronin: În 2000 se modifică legea supremă, Constituția, iar următorul președinte al R. Moldova urma să fie ales de Parlament. În 2001 au loc alegeri parlamentare, câștigate categoric de PCRM-ul condus de Vladimir Voronin. Alegerile prezidențiale au loc pe 4 aprilie 2001.  La procedura de alegere a șefului statului au participat 89 de deputați. Au fost trei candidați: Vladimir Voronin, Dumitru Braghiș și Valerian Cristea. Cu 71 de voturi din cele 61 necesare, Voronin a devenit al treilea președinte al R. Moldova.

Scenariul s-a repetat și în 2005. Mai întâi, PCRM a câștigat alegerile parlamentare cu peste 45% din voturi. apoi, tot pe 4 aprilie, Voronin este ales pentru un nou mandat de deputații PCRM, cu sprijinul deputaților PPCD, PDM și PSL. La procedura de alegere a șefului statului au participat 56 de deputați ai fracțiunii PCRM, 8 deputați ai fracțiunii PDM, 11 deputați ai fracțiunii PPCD și 3 deputați ai grupul parlamentar al PSL. Procedura votării a fost însoțită de o mare surpriză. Chiar și după începerea procedurii de votare nu se știa că PPCD și PSL vor participa la votare împreună cu PCRM și PDM. 18 deputați AMN-ului condus de Serafim Urechean nu au participat la votare, iar alți 5 deputați ai AMN au absentat.

În 2009, Parlamentul nu a putut alege președintele, după mai multe încercări. A urmat interimatul lui Mihai Ghimpu și Marian Lupu în această funcție.

Actualul președinte al R. Moldova, Nicolae Timofti, și  Mircea Snegur
Actualul președinte al R. Moldova, Nicolae Timofti, și Mircea Snegur

Nicolae Timofti: În martie 2012, după mai multe negocieri, șef al statului devine Nicolae Timofti, judecător de meserie. El a fost votat cu 62 de voturi de deputați din Alianța pentru Integrare Europeană. 3 voturi, cele decisive, au aparținut „grupului Dodon”, care a părăsit PCRM cu câteva luni mai devreme. Mandatul lui Timofti a expirat în martie 2016, însă a fost prelungit automat, după ce Curtea Constituțională a decis că modificările la legea supremă din 2000 ar fi fost neconstituționale. Astfel, s-a revenit la procedura de până atunci, când șeful statului este ales de popor.

Publicitate
Publicitate