Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Culisele desemnării procurorului general

Culisele desemnării procurorului general

Eduard Harunjen: Investigăm acțiunile judecătorului, procurorului și tuturor funcționarilor care au emis decizii

Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, cel care a ocupat în ultimele opt luni funcția de procuror general interimar, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor câștigător al concursului pentru funcția de procuror general, obținând cu două puncte și jumătate mai mult decât Igor Serbinov, adjunctul procurorului general. Harunjen, pentru a fi procuror general în următorii 7 ani, trebuia să fie acceptat și de președintele R. Moldova.  Acesta fapt s-a produs în dimineața zilei de joi, la nici 24 de ore de la desemnarea lui Harunjen.

Etapa interviului din concursul pentru ocuparea funcției de procuror general a început miercuri, la ora 10.00, când toți cei șase candidați s-au prezentat în sala de ședințe a Procuraturii Generale (PG) și au anunțat că își susțin cererile de participare la concurs. Au urmat interviurile și întrebările din partea celor 10 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) prezenți la ședință, fiecare candidat având 40 de minute pentru prezentare. A lipsit de la ședință Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, plecat într-o deplasare de serviciu. Primul care a intrat în scenă a fost Ruslan Cașu, procuror la Procuratura Ciocana, urmat de Iurie Garaba, adjunctul procurorului general, Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, Igor Popa, șeful Procuraturii Chișinău, și Igor Serbinov, adjunct al procurorului general. Toți au vorbit despre planurile pe care le au cu PG, dacă reușesc să învingă în concurs, dar și despre problemele din sistem. Majoritatea candidaților s-au referit și la implicarea factorului politic în activitatea Procuraturii.

595-harunjenFormalitate. Cum a evaluat ministrul Justiției candidații?

Deși 10 membri ai CSP au fost la ședință, doar patru dintre aceștia au adresat întrebări candidaților. Cel mai activ a fost Mircea Roșioru, președintele CSP. Un fapt interesant s-a produs spre final. La doar câteva minute după ce Igor Serbinov și-a început pledoaria, Vladimir Cebotari, ministrul Justiției, unul din cei patru membri ai CSP care au avut întrebări către ceilalți cinci candidați, a părăsit ședința, fără a-l asculta pe candidatul Serbinov. Totuși, deși l-a ascultat doar câteva minute, ministrul Cebotari a completat fișa de evaluare a candidatului. Acest gest al „șefului” Justiției R. Moldova ar fi putut trece neobservat dacă, la final, Serbinov nu ar fi obținut al doilea cel mai mare punctaj în concurs. Conform datelor făcute publice de Mircea Roșioru, Eduard Harunjen, desemnat câștigător, a acumulat 68,58 de puncte, în timp ce Igor Serbinov, 66,01 puncte. Aceștia au fost urmați de Viorel Morari – 63,73 de puncte, Iurie Garaba – 63,11 de puncte, Igor Popa – 62,83 de puncte și Ruslan Cașu – 47,89 de puncte.

Solicitat de ZdG, ministrul Justiției a explicat că gestul său nu a influențat concursul, precizând că a reușit să-i acorde un punctaj corect lui Serbinov, chiar dacă l-a ascultat doar câteva minute. „Da, absolut, pentru că eu deja am găsit răspunsurile la toate întrebările în discursul dumnealui. Eu îl mai și cunosc din experiența pe care o are la lucrul la diferite proiecte cu ministerul, cunosc multe puncte forte și slabe ale dumnealui. Serbinov a avut un discurs foarte clar, am înțeles unele viziuni, am înțeles unele lucruri cu care eu sunt de acord din viziunile lui și unele la care eu am un pic altă opinie. Mie mi-a fost foarte clară prestația și cum să-l evaluez. Ne-am străduit să adresăm aceleași întrebări tuturor candidaților. Dl Serbinov, mai ales în partea întrebării mele, în discurs a fost mai clar ca ceilalți, pentru că el a atras o mai mare atenție. Mie mi-a fost foarte ușor să-l apreciez…. Deja aveam opinia cum să-l evaluez, dar, în același timp, trebuia să ajung urgent la o altă ședință, nu mai puțin importantă, pe care o amânasem câteva ore deja”, a punctat Vladimir Cebotari.

Promisiunile lui Harunjen: „E nevoie de o schimbare radicală de mentalitate”

Eduard Harunjen, noul procuror general desemnat, a precizat, în cadrul interviului, că viitorul șef al PG trebuie să fie „un reformator, un om care cunoaște bine sistemul, trebuie să ieșim din sistemul învechit în care activează procurorii, să facem o schimbare radicală a mentalității”. El a menționat că, dacă n-ar fi deținut calitatea de procuror general interimar, nu ar fi candidat vreodată la funcția de procuror general, dar că, ajuns într-o asemenea situație, a avut de ales între a nu candida și a regreta ulterior că, deși a avut șansa să schimbe lucrurile, nu a făcut-o. „Marea noastră problemă nu este atât politizarea, cât ieșirea din sistemul învechit în care activează procurorii, ceea ce presupune o schimbare radicală de mentalitate”, a precizat Harunjen.

Publicitate
Publicitate

Candidatura lui Eduard Harunjen urmează să fie propusă pentru aprobare șefului statului. Cel mai probabil, cel care urmează să ia o decizie este Nicolae Timofti, președinte în exercițiu, ținând cont de faptul că președintele ales, Igor Dodon, încă nu a fost învestit în funcție. „Dacă se va întâmpla ca președintele să accepte candidatura mea, voi recurge la realizarea acelor măsuri pe care le-am trasat în program. Sunt câteva măsuri esențiale, care vor aduce ca efect creșterea credibilității în Procuratură, creșterea nivelului profesionist al procurorilor, voi încerca să asigur, în măsura posibilităților, o independență reală a instituției procurorilor, voi continua să fac acțiuni pentru ca procurorii să aibă în gestiune dosare de rezonanță, care, prin sentințele lor, pot schimba cât de puțin situația în R. Moldova”, a spus Harunjen. Întrebat de presă dacă a discutat vreodată cu Vlad Plahotniuc, omul despre care se vehiculează că ar controla PG, Harunjen a spus: „Cunosc mai puțin despre dumnealui decât cunoașteți voi. Eu activez de pe băncile facultății, am fost și pe timpul comuniștilor, democraților, iar asta nu mi-a afectat munca”.

CV-ul și casa de lux

Casa familiei Harunjen
Casa familiei Harunjen

Eduard Harunjen are o experiență de 20 de ani în organele Procuraturii. El este prim-adjunct al procurorului general din iulie 2015, când a fost numit în locul lui Andrei Pântea. Din martie 2016, după demisia lui Corneliu Gurin, Harunjen a preluat funcţia de procuror general interimar. Câștigătorul concursului pentru funcția de procuror general are 44 de ani şi activează în organele de drept din 1992, când a fost numit anchetator interimar la Comisariatul de Poliţie Centru din Chişinău. În 1994, devine procuror de secţie în Procuratura Chişinău, iar ulterior deţine mai multe funcţii de conducere. În 2002-2003, a fost adjunct al procurorului Chişinău. În 2005-2011, şef al Secţiei control al urmăririi penale, iar în 2011-2013, pe timpul şefiei lui Valeriu Zubco, a fost procuror pentru misiuni speciale. În august 2013, după ce în fruntea PG a venit Corneliu Gurin, Harunjen a fost desemnat şef interimar al Procuraturii Anticorupţie (PA), funcţie pe care ulterior avea s-o câştige în urma unui concurs în care toţi cei trei contracandidaţi înscrişi iniţial s-au retras. În iulie 2015, Harunjen a fost avansat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general.

Procurorul general desemnat de CSP locuiește în Chișinău, într-un imobil de milioane, pe str. N. Smochină, la o aruncătură de băț de cartierul luxos din str. Ciocârliei, atribuit familiei Voronin. Casa a fost dată în exploatare în 2011, când Harunjen deținea funcția de procuror pentru misiuni speciale în cadrul PG. Imobilul cu două niveluri, spunea Harunjen, pentru ZdG, în 2013, când scriam pentru prima dată despre locuința sa, l-a construit „timp de 13 ani”. „În 1995, am primit apartament. În 2000, l-am vândut. Cu acei bani şi cu banii de la nuntă mi-am construit casa”. Pe lângă casa și terenul aferent, candidatul la funcția de procuror general deține și un alt teren de 5 ari, amplasat lângă imobilul său și pe care l-a cumpărat în vara anului 2000. În declarația de avere, Harunjen scrie că a plătit pentru acel teren un „preț contractual de 15 mii de lei”. Astăzi, un asemenea bun poate fi vândut cu aproximativ 70 mii de euro, conform prețului de piață (!).

Procedura disciplinară de pe numele lui Harunjen în dosarul 7 aprilie

În 2010, pe numele lui Harunjen și al altor doi procurori a fost inițiată o procedură disciplinară în care se invoca nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului cet. Ion Ţîbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, dar și faptul că acesta ar fi tăinuit existența unei hotărâri privind pornirea urmăririi penale pe acest caz. Candidatul la funcția de procuror general mai era învinuit că, neîntemeiat, a considerat legal refuzul de a nu porni urmărirea penală pe acest caz. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, Eduard Harunjen, fiind șef al Secției control al urmăririi penale, a fost recunoscut culpabil de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu”. Pentru abaterea disciplinară constatată, procurorul a fost sancționat cu „avertisment”. El a contestat hotărârea, solicitând anularea ei. „Colegiul disciplinar eronat a ajuns la concluzia precum că procurorul Harunjen „a tăinuit existența hotărârii privind pornirea urmăririi penale pe faptul decesului cet. Ion Țîbuleac”, a fost concluzia CSP, condus pe atunci de Iurie Garaba, contracandidatul lui Harunjen la funcția de procuror general. Astfel, procedura disciplinară a fost încetată.

Eduard Harunjen a vorbit despre acest aspect al carierei sale și în cadrul interviului pentru funcția de procuror general, precizând că, în final, CSP a ajuns la concluzia că acțiunile sale au fost legale și că, de fapt, nimeni nu a încercat să mușamalizeze vreun dosar. „Chiar membrii societății civile din CSP au insistat ca procedura să fie anulată. Au fost cazuri regretabile în acea perioadă, la fel cum sunt și acum. Mulți oameni își pun capăt zilelor prin suicid”, a punctat procurorul general desemnat.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Publicitate
Publicitate