Apel: eşecurile Guvernării revin copiilor şi generaţiilor viitoare

Un grup de organizaţii din R.Moldova au adresat un apel către cetăţeni, partenerii de dezvoltare ai Moldovei şi către cele trei puteri din stat. În apel este făcută o analiză a situaţiei curente şi a riscurilor economico-financiare şi sociale. „Bonul de plată pentru eşecurile guvernării va reveni, în ultimă instanţă, populaţiei actuale a RM, copiilor, nepoţilor, generaţiilor viitoare, dar nu şi respectivilor guvernanţi, acţiunile şi deciziile cărora au condus ţara la criza actuală”. Declaraţia conţine şi un şir de acţiuni pentru a fi realizate de către Guvernul RM până în decembrie 2015.

Apelul este adresat cetăţenilor R. Moldova, societăţii civile, partenerilor de dezvoltare (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială etc.), Guvernului, Parlamentului şi preşedintelui R. Moldova.

* * *

„Ne adresăm în primul rând cetăţenilor moldoveni (celor din ţară şi celor din străinătate), societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova de a monitoriza atent acţiunile Guvernului şi ale altor instituţii de conducere. Legitimitatea acestei adresări este următoarea: cetăţenii Republicii Moldova, prin contribuţiile lor fiscale (care formează în jur de 85% din bugetul public naţional) şi partenerii de dezvoltare ai RM (în principal Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană – cu o susţinere financiară ce constituie între 5% şi 10% din bugetul naţional anualal RM) sunt creditorii de drept ai programelor de dezvoltare elaborate şi aplicate de Guvern şi de celelalte instituţii ale statului”, se spune în apel.

În document este apreciat faptul că guvernarea de după evenimentele din aprilie 2009 a semnat un şir de acte importante cu UE, inclusiv Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM – UE. “Dar, aşa cum s-a văzut cu prisosinţă mai ales odată cu ianuarie 2015 (după câteva investigaţii apărute în presă) care au fost confirmate după publicarea raportului realizat de compania de investigaţii Kroll, aceste guverne şi alte instituţii ale statului RM au fost implicate, în calitate de actori şi/sau complici, în acte de înaltă corupţie, trafic de influenţă şi delapidări de fonduri de proporţii extrem de mari”.

Noul Guvern ales în iulie 2015, condus de Valeriu Streleţ, fost deputat PLDM, îşi propune un program reformator de „dezvoltare” şi de „ieşire din criză” care urmează a fi pus “în aplicare de către aceiaşi actori politici, cu exact aceleaşi instituţii ale statului şi cu oameni proveniţi cu toţii din aceleaşi partide care au condus Republica Moldova la criza economică, financiară şi socială profundă în care se află astăzi. Judecând în baza performanţelor şi strategiilor guvernelor dintre 2009 şi 2014, acest Guvern şi alte instituţii ale statului vor fi gata să adopte, în aparenţă, anumite planuri de ieşire din criză sugerate de partenerii de dezvoltare şi de societatea civilă: lichidarea băncilor delapidate anterior, măsuri de austeritate prin tăierea cheltuielilor bugetare, combaterea corupţiei. Aceste măsuri, în aparenţă reformatoare, ar putea fi însă substituite de simulacre de reforme care, pe termen lung, vor aprofunda criza sistemică în care se află astăzi Republica Moldova ”.

* * *

Semnatarii apelului atrag atenţia asupra faptului că lichidarea băncilor BEM, Unibank şi Banca Socială fără acţiuni hotărâte pentru identificarea şi pedepsirea făptaşilor „jafului secolului” şi fără recuperarea banilor furaţi ar avea efecte doar formale. “Bonul de plată pentru eşecurile guvernării va reveni, în ultimă instanţă, populaţiei actuale a R.Moldova, copiilor, nepoţilor, generaţiilor viitoare, dar nu şi respectivilor guvernanţi, acţiunile şi deciziile cărora au condus ţara la criza actuală”, se arată în apel.

În calitate de cetăţeni, contribuabili şi reprezentanţi ai societăţii civile din R. Moldova, semnatarii apelului solicită Guvernului şi instituţiilor statului să discute în mod public şi transparent un program de dezvoltare şi ca toate documentele produse în cadrul discuţiilor în vederea elaborării acestui program să fie făcute publice pentru o monitorizare activă a procesului.

* * *

Semnatarii petiţiei susţin că elementele cheie ale unui program eficient şi durabil de ieşire din criză şi dezvoltare trebuie să vizeze instaurarea unui stat de drept în Republica Moldova, prin revenirea la autonomia reală a instituţiilor de drept faţă de alte instituţii ale statului şi/sau grupuri de interese private. Pentru aceasta, este propus un şir de acţiuni pentru a fi realizate de către Guvern (cu susţinerea celorlalte instituţii ale statului) în termeni cât mai grabnici (până în decembrie 2015):

• Să se realizeze o reformă reală a sistemului de justiţie din RM, printr-o reformă instituţională complexă, de natură să prevină ingerinţa intereselor private în activitatea instituţiilor de drept prin trafic de influenţă şi corupţie la nivel înalt;
• Să se realizeze în termeni cât mai grabnici continuarea investigaţiei, demarate de compania Kroll, asupra sistemului bancar din Republica Moldova, pentru a identifica schemele de corupţie în urma cărora cele trei bănci (BEM, Unibank şi Banca Socială) au fost delapidate, iar responsabilii de aceste crime economice să fie supuşi justiţiei;
• Să se elaboreze şi să se aplice un sistem echitabil de verificare şi impozitare a veniturilor şi a bogăţiilor (bunurilor), în aşa fel încât cetăţenilor (şi familiilor lor) care au agonisit până acum bogăţii enorme, pe căi ilicite, să le fie verificată originea veniturilor şi bogăţiilor. Să se preia experienţa ţărilor din Uniunea Europeană de verificare a legalităţii veniturilor şi bogăţiilor şi de impozitare echitabilă a veniturilor şi bogăţiilor dobândite legal;
• Să se evite măsurile contraproductive de austeritate prin tăierea pensiilor şi salariilor angajaţilor bugetari, şi aşa extrem de mici faţă de standardele regionale (salariile scăzute sunt o precondiţie evidentă care întreţine şi reproduce, între alte manifestări deviante, corupţia mică);
• Să fie recunoscută necesitatea monitorizării mai stricte a modului în care este utilizată asistenţa financiară externă de către autorităţile de la Chişinău şi să se comunice publicului larg despre rezultatele acestei monitorizări;
• Să fie elaborate mecanisme instituţionale de consultare şi cooperare între Guvern şi reprezentanţii societăţii civile, care să faciliteze o implicare mai eficientă a experţilor independenţi în luările de decizie cele mai importante ale Guvernului;
• Să fie adoptate mecanisme legale de verificare a proprietăţilor mass media şi de monitorizare eficientă şi independentă a conţinutului produselor mediatice pentru a preveni un control excesiv al pieţei media de către grupuri private de interese;
• Să se introducă indicatori de eficienţă pentru activitatea agenţiilor anticorupţie şi instituţiilor de drept, cum ar fi durata investigaţiilor şi nivelul de recuperare a fondurilor pentru buget/autofinanţare.

* * *

În fine, semnatarii acestei adresări reiterează solicitarea ca acordurile Guvernului RM cu partenerii de dezvoltare (FMI, Comisia Europeană, BERD şi BEI) să fie făcute publice.

Asociaţiile şi iniţiativele din Republica Moldova semnatare ale prezentului apel: Forumul de Studii Interdisciplinare PLURAL; Revista online PLATZFORMA.MD; Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”; Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup”; AO Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”; Centrul pentru Educaţie Antreprenorială şi Asistenţă în Afaceri; Institutul de Politici Publice; Fundaţia Est-Europeană; Gender-Centru; Alianţa Anticorupţie; Ziarul de Gardă.