Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   „Podul discordiei”. De ce a…

„Podul discordiei”. De ce a fost avizat traseul spre raionul Ungheni, în locul celui spre raionul Nisporeni. Explicațiile autorităților din România

Colaj ZdG. Autor: Andrei Muntean

După ce unul dintre cele patru poduri promise de autoritățile române să fie construite peste Prut a devenit motiv de dispută între raioanele Nisporeni și Ungheni, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) explică motivele pentru care a fost ales traseul Prisăcani (România) – Costuleni (R. Moldova, în raionul Ungheni), în locul traseului Răducăneni (România) – Bărboieni (R. Moldova, în raionul Nisporeni).

Solicitată de Ziarul de Gardă, CNAIR a precizat că a fost avizată opțiunea de construcție a podului spre raionul Ungheni, din motive tehnice, precum lungimea traseului și relieful.   

Potrivit CNAIR, inițial au fost examinate patru opțiuni pentru proiectul podului peste Prut, fiind analizate „împreună cu reprezentanții Guvernului Republicii Moldova, ai autorităților publice din Republica Moldova, ai Ministerului Transporturilor din România, CNAIR și autorităților publice din România”. 

Ulterior, acestea au fost reduse la două variante de traseu: Răducăneni (România) – Bărboieni (R. Moldova, în raionul Nisporeni) și Prisăcani (România) – Costuleni (R. Moldova, în raionul Ungheni). 

După ce au fost analizate „în funcție de caracteristicile tehnico-economice, restricțiile de mediu, condițiile de relief, distanța față de DN 28, respectiv față de R42”, a fost selectată și avizată în cadrul Consiliului Tehnico-Economic al CNAIR varianta cuprinsă între Prisăcani (România) – Costuleni (R. Moldova). 

Potrivit răspunsului CNAIR oferit pentru ZdG, acest traseu prezintă mai multe avantaje tehnice față de varianta Răducăneni (România) – Bărboieni (R. Moldova). Acestea sunt:

– Lungimea drumurilor de legătură până la conexiunea cu rețeaua de drumuri naționale este mai scurtă cu 4,31 km în varianta 3 aprobată, față de varianta 4. 

– Diferențele de nivel în profil longitudinal sunt de 2-5m la varianta aprobată, iar la varianta Răducăneni – Bărboieni, care este mai lungă, sunt diferențe de nivel și de 60-70m. Relieful în România la varianta Răducăneni – Bărboieni este foarte accidentat, între DN 28 și râul Prut fiind două dealuri, cu sectoare având pante longitudinale de 7%.

Câte un pod rutier peste Prut în fiecare raion de frontieră al R. Moldova – este promisiunea făcută de către autoritățile din România prin intermediul lui Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii de la București, odată cu lansarea unui proiect de infrastructură major ce presupune construcția de la zero a patru poduri ce vor uni România de R. Moldova. 

Unul dintre acestea urma să fie construit în raionul Nisporeni, între localitățile Răducăneni (România) și Bărboieni (R. Moldova). Ziarul de Gardă a relatat că autoritățile locale de la Nisporeni au semnalat public faptul că podul ar urma să nu mai fie construit pe teritoriul raionului lor, ci pe cel al raionului Ungheni, pe la Prisăcani (România) –  Costuleni (R. Moldova). Au făcut publică și o scrisoare deschisă adresată autorităților centrale de la Chișinău, exprimându-și nemulțumirea față de faptul că ar urma să fie lipsiți de podul care poate contribui la dezvoltarea economică a raionului. 

Reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au declarat pentru ZdG, la începutul lunii septembrie, că o decizie finală nu este luată deocamdată și că strămutarea podului ar fi recomandarea companiei private care a făcut studiul de fezabilitate.