Parlamentul European propune majorarea finanțării Mecanismului de protecție civilă al UE
Eurodeputații propun majorarea finanțării Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene (UCPM) la 12,42 miliarde de euro în prețuri curente, față de cele 10,68 miliarde de euro prevăzute în propunerea Comisiei Europene. De asemenea, aceștia susțin alocarea unor fonduri distincte, astfel încât 40% din buget să fie destinat protecției civile, 40% situațiilor de urgență în domeniul sănătății, iar 20% să constituie o rezervă pentru flexibilitate.
Poziția Parlamentului European a fost adoptată joi, 12 noiembrie. Scopul este ca următorul instrument al UE pentru prevenirea și gestionarea crizelor să pună un accent mai mare pe anticiparea crizelor înainte ca acestea să se producă și să ofere un sprijin mai eficient pentru eforturile de redresare, potrivit unui comunicat.
Eurodeputații doresc consolidarea activităților de monitorizare și anticipare din cadrul mecanismului, astfel încât instituțiile UE și actorii locali să se poată pregăti pentru crize, în loc să reacționeze doar după declanșarea acestora. Acest lucru ar urma să fie realizat prin cartografierea vulnerabilităților și utilizarea proiecțiilor climatice pe termen lung.
Eurodeputații propun instituirea unui cadru dedicat coordonării cooperării dintre structurile civile și cele militare în gestionarea situațiilor de criză și prevăd un rol mai important pentru autoritățile locale și regionale. De asemenea, aceștia doresc utilizarea capacităților spațiale ale UE pentru dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie.
Un răspuns comun la nivelul UE
Eurodeputații sunt de acord că noul program ar trebui să consolideze capacitatea comună de intervenție în situații de urgență (rescEU), inclusiv prin crearea unei flote aeriene pentru combaterea incendiilor forestiere, care să fie disponibilă începând din 2028.
De asemenea, aceștia propun un cadru de pregătire pentru redresare, menit să asigure că statele membre ale UE dispun de competențe clar definite pentru diferitele niveluri ale administrației publice și de capacitățile necesare pentru coordonarea procesului de redresare.
Subliniind importanța voluntarilor, eurodeputații doresc să se asigure că aceștia beneficiază de un statut juridic distinct, care să prevadă o acoperire clară prin asigurări, recunoașterea calificărilor și exceptări de la anumite constrângeri legate de activitatea profesională.
Răspunsul la situațiile de urgență din domeniul sănătății
Noul program ar urma să ajute, de asemenea, statele membre ale UE să combată amenințările grave la adresa sănătății publice cu caracter transfrontalier, de exemplu prin constituirea unor stocuri de contramăsuri medicale (precum echipamentele individuale de protecție și substanțele active farmaceutice) și dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie.
Eurodeputații doresc extinderea domeniilor în care UE oferă sprijin, pentru a include cooperarea transfrontalieră dintre centrele medicale specializate, echipele medicale transfrontaliere, suplimentarea capacității medicale în situații de criză (de exemplu, prin analizarea capacității disponibile în unitățile de terapie intensivă) și transferul pacienților între statele membre în situațiile în care sistemele medicale sunt suprasolicitate.
„În Europa, trebuie să investim mai mult în pregătirea societăților noastre înainte de producerea situațiilor de urgență. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat de ce pregătirea pentru urgențe sanitare trebuie să devină o componentă clar definită a protecției civile a UE. În același timp, urgențele climatice pun vieți în pericol și distrug infrastructura, iar flancul estic al UE se confruntă cu provocări specifice, inclusiv amenințări hibride. Nu putem face față acestor provocări fără o finanțare suficientă. Costul pregătirii poate părea ridicat, însă costul lipsei de pregătire este întotdeauna mult mai mare”, a declarat co-raportorul Aurelijus Veryga.
Poziția a fost adoptată cu 424 de voturi pentru, 105 împotrivă și 83 de abțineri. Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul UE privind forma finală a legislației.
