VIDEO De la românizare și pierderea autonomiei la idolatrizarea Evgheniei Guțul. Falsurile electorale care au prins rădăcini în autonomia găgăuză în campania pentru bașcan și Adunarea Populară

Găgăuzia își pierde autonomia, se urmărește românizarea regiunii, alegerile sunt ilegale, iar Evghenia Guțul stă în închisoare pentru nimic – sunt doar câteva dintre afirmațiile false pe care le-am auzit de la locuitorii autonomiei în pragul alegerilor.

La Comrat și Ceadîr-Lunga, temerile privind lichidarea autonomiei și „românizarea” regiunii se împletesc cu nostalgia față de Rusia, neîncrederea în autoritățile centrale și speranța că viitorul bașcan va aduce pensii mai mari, gaze și alimente mai ieftine. Unele dintre aceste așteptări depășesc însă atribuțiile conducătorului autonomiei, iar o parte dintre convingerile alegătorilor reproduc narațiuni false sau manipulative promovate în spațiul public inclusiv de candidați. 

Codul de conduită, doar pe hârtie

În contextul alegerilor din Găgăuzia, Comisia Electorală Centrală a elaborat Codului de conduită, menit să asigure buna desfășurare a scrutinului. Printre altele, documentul prevede că toți candidații trebuie să se angajeze să nu răspândească informații false sau materiale manipulative pe rețelele sociale, inclusiv conținut creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Realitatea din teren arată însă diferit. 

De exemplu, candidatul la funcția de bașcan Fiodor Gagauz a răspândit falsul despre faptul că în R. Moldova ar urma să fie produse drone militare pentru Ucraina, iar un alt candidat, Cornel Dudnic, a vorbit despre „militarizarea” țării. Roman Tiutin, care aspiră la fotoliul de deputat în Adunarea Populară, a susținut că autoritățile centrale vor să lichideze autonomia, în timp ce Ivan Burgudji, și el candidat la funcția de deputat, a sugerat că acestea ar putea fi ultimele alegeri organizate în Găgăuzia. În spațiul public a circulat și informația falsă, însoțită de o convorbire trucată între candidatul Alexandr Stoianoglo și liderul PAS, Igor Grosu, precum că acesta ar fi susținut de PAS la funcția de bașcan. 

Cum sunt exploatate temerile alegătorilor: „Este mult mai simplu să găsești un dușman”

Elena Celac, jurnalistă la Radio Moldova Comrat, a documentat numeroase falsuri și mesaje manipulative promovate în actuala campanie electorală din Găgăuzia. Potrivit acesteia, printre cele mai răspândite narațiuni se numără presupusa lichidare a autonomiei, „românizarea” regiunii și promisiunile privind majorarea pensiilor, salariilor sau reducerea prețului la gaz, fără explicații concrete despre cum ar putea fi realizate.

„Principalele falsuri se concentrează pe faptul că unii candidați promit lucruri pe care nu le pot realiza în conformitate cu legislația. Acest lucru îi vizează atât pe candidații la funcția de bașcan, cât și pe candidații pentru Adunarea Populară”, explică jurnalista.

Celac observă că promisiunile sunt adesea formulate vag, fără calcule sau mecanisme clare de implementare.

„Foarte rar un candidat poate spune concret de ce sumă de bani ar avea nevoie pentru un proiect de lege pe care îl propune. În mare parte, totul este foarte vag. Ei spun, de exemplu, că vor asigura gaze ieftine, dar nu explică prin ce mecanisme ar putea realiza acest lucru.”

O altă narațiune identificată de jurnalistă vizează presupusa intenție a autorităților centrale de a desființa autonomia Găgăuziei. Aceasta a fost promovată inclusiv în contextul modificărilor legislative privind organizarea alegerilor.

„A fost promovată activ narațiunea potrivit căreia se intenționează lichidarea Găgăuziei”, afirmă Celac, explicând că unele schimbări legislative au fost prezentate alegătorilor drept dovezi ale restrângerii drepturilor autonomiei, fără a fi explicat întregul context.

Jurnalista atrage atenția că asemenea mesaje nu rămân doar la nivelul declarațiilor electorale. Fragmente din intervențiile candidaților sunt distribuite ulterior pe internet, inclusiv prin intermediul unor conturi false, ajungând astfel la un public mult mai larg.

„Se poate întâmpla ca o singură declarație să fie răspândită ulterior la o scară mult mai mare”, explică aceasta.

În opinia Elenei Celac, scopul unor asemenea mesaje este de a menține alegătorii într-o stare de teamă și de a muta atenția de la problemele concrete ale autonomiei.

„Eu cred că scopul falsurilor politice, întotdeauna, în orice campanie electorală, este de a-i menține pe oameni, pe alegători, într-o stare de tensiune. Pentru că, dacă oamenilor nu le este frică, ei vor cere de la candidați propuneri concrete și proiecte de lege. Și vor întreba: «Cum ne veți face viața mai bună?»”, explică jurnalista. 

„Este mult mai simplu să găsești un dușman și să vorbești despre el, să sperii oamenii spunându-le că îi amenință ceva și că noi vă putem salva”, adaugă Celac.

„Aveam bașcan.” Condamnarea lui Guțul și alegerile contestate

O deplasare a Ziarului de Gardă la Comrat și Ceadîr-Lunga a scos la iveală că mai multe narațiuni false și manipulative, unele răspândite chiar de candidați, au prins rădăcini și în rândul locuitorilor autonomiei. 

Semnele campaniei electorale sunt vizibile cu mult înainte de a ajunge în Găgăuzia. Deși scrutinul se desfășoară doar în autonomie, panourile electorale ale candidaților apar încă de la Cimișlia.

În centrul orașului Comrat, campania electorală se desfășoară la tot pasul. Afișele candidaților rulează pe panouri digitale, altele, de dimensiuni impresionante, domină spațiul public, în timp ce pliantele electorale, împrăștiate pe trotuare, ajung sub picioarele trecătorilor.

În apropierea sediului Adunării Populare a Găgăuziei (APG), nu departe de monumentul lui Lenin, două corturi electorale ale unor candidați rivali la funcția de bașcan sunt amplasate față în față. La unul, o vârstnică, iar la celălalt – un tânăr, împart ziare și pliante electorale, încercând să atragă atenția trecătorilor. Fiecare își promovează candidatul.

Andrei, un locuitor de 37 de ani din Comrat, spune că se informează în special de pe rețelele sociale, fără să poată numi sursele pe care le urmărește. Bărbatul pune la îndoială legalitatea organizării unor noi alegeri pentru funcția de bașcan, considerând că Evghenia Guțul, aflată în detenție, nu și-ar fi pierdut legal atribuțiile.

„Consider că au fost încălcate toate actele legislative și respectul față de Găgăuzia în această privință”, punctează bărbatul. 

Deși consideră că Găgăuzia are nevoie de un bașcan „corect”, care să aibă grijă de oameni, Andrei pune la îndoială acuzațiile de corupție aduse Evgheniei Guțul. „Eu nu am auzit nicio dovadă în această privință”, afirmă el.

Și Ella, originară din Comrat, dar care de 23 de ani locuiește la Sankt Petersburg, în Rusia,  spune și ea inițial că Guțul trebuia să rămână. Revenită temporar în Găgăuzia, femeia privește cu neîncredere procesele electorale din R. Moldova.

„Nu există alegeri corecte. Pur și simplu, nu există. Rezultatele sunt fabricate.” 

Inițial, Ella contestă și organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan, considerând și ea că Evghenia Guțul ar trebui să rămână în funcție.

„Voi ați avut un bașcan și aveți un bașcan. Trebuie să o apărați”, afirmă femeia. Când află că Guțul și-a pierdut atribuțiile, își schimbă însă poziția: „Atunci, da, alegerile sunt normale.”

Valentina, o femeie de 57 de ani, spune că nu va participa la alegeri. Este dezamăgită de politicieni și convinsă că, indiferent cine va ajunge la conducerea autonomiei, lucrurile nu se vor schimba. „De câte ori am votat, toți vorbesc frumos, dar, imediat ce ajung în funcție, uită că trebuie să facă ceva pentru cineva”, afirmă ea.

Nemulțumirea femeii este alimentată și de condamnarea fostei bașcane Evghenia Guțul, despre care crede că s-ar afla în închisoare pe nedrept. 

„Da, am avut o femeie – Guțul. Acum femeia stă în închisoare pentru nimic. Pentru ce? Dacă ea ar fi fost în funcție, poate că s-ar fi făcut ceva. Și nimeni nu se gândește la ea. Toți se gândesc doar cum să ajungă mai repede în funcție”, susține femeia.

Întrebată dacă va merge totuși la vot, Valentina este categorică:

„Și ce facem acum? Să mergem să votăm pentru altcineva? Nu! Eu, personal, aceasta este părerea mea, nu voi mai merge nicăieri să votez. Nu mai am încredere în nimeni. În nimic. Ce îmi va aduce votul meu? Nimic nu îmi va aduce. Absolut nimic.”

Deși Evghenia Guțul a fost condamnată într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, Valentina respinge acuzațiile și susține că nu a văzut dovezi care să justifice condamnarea acesteia.

Din discuții cu alți localnici, observăm aceeași tendință – „era Guțul, aveam bașcan, acum ea nu este, nu merg la alegeri.” 

Ștefan Bejan, expert WatchDog, contrazice afirmațiile potrivit cărora organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan ar încălca legislația autonomiei.

„Asta este scris și în Legea 344, și în așa-numita Ulojenie a Găgăuziei, unde scrie că dacă bașcanul, pe o perioadă de trei luni, nu își poate îndeplini atribuțiile, atunci trebuie să fie suspendat din funcție și organizate alegeri pentru funcția de bașcan”, explică expertul.

Acesta respinge și afirmațiile prin care este pusă la îndoială condamnarea Evgheniei Guțul.

„Din ce cunosc eu, probe sunt mai mult decât suficiente. Nicio instituție internațională nu a constatat abuzuri la adresa Evgheniei Guțul”, afirmă acesta.

„Evghenia Guțul nu a fost condamnată pentru că este bașcana Găgăuziei, dar pentru că ea a fost implicată într-o schemă de finanțare ilegală a Partidului Șor”, subliniază Bejan.

În opinia sa, prezentarea Evgheniei Guțul drept deținut politic face parte dintr-o narațiune promovată de Moscova. Expertul invocă solicitările venite din Rusia privind eliberarea acesteia, includerea eliberării lui Guțul în programul electoral al unuia dintre candidații la funcția de bașcan, dar și apelul lui Igor Dodon pentru grațierea ei.

„Deci asta arată că Moscova vrea să facă din ea un deținut politic și o mamă eroină a poporului găgăuz”, concluzionează expertul.

„Este un paradox, dar, pe de altă parte, explicația este foarte simplă. Asta demonstrează încă o dată cum o mașinărie de propagandă poate ridica un om mediocru, cum este Evghenia Guțul, la rangul de mamă a națiunii, de mare personalitate”, afirmă Bejan.

„Practic, Găgăuzia nu mai există.” Teama de lichidare a autonomiei

Alexandru, un locuitor de 50 de ani din Comrat, este convins că Găgăuzia își pierde treptat autonomia și că, în curând, ar putea deveni un simplu raion al R. Moldova.

„Noi vedem cum era Găgăuzia cândva și cum este acum. Sunt două lucruri foarte diferite. Practic, Găgăuzia nu mai există. Și, în curând, cel mai probabil, se va transforma într-unul dintre raioanele Moldovei, într-o parte a vreunui județ, de exemplu, a celui de Cahul. Și cu asta se va termina totul”, susține bărbatul.

Dezamăgit de guvernările care s-au succedat, Alexandru nici nu intenționează să participe la alegeri. „Nu mai cred” că votul poate schimba ceva, afirmă el. „Au fost comuniști, socialiști, au fost de toate. Nimic nu s-a schimbat. A devenit mai rău.”

Ștefan Bejan contrazice și afirmațiile potrivit cărora Găgăuzia și-ar pierde autonomia.

„Găgăuzia rămâne unitate teritorial-administrativă, se bucură de aceeași autonomie politică, administrativă, culturală și economică. Și faptul că Curtea Constituțională a constatat că nu pot exista instituții paralele la Chișinău și la Comrat asta nu înseamnă că au fost știrbite din împuternicirile autonomiei”, explică expertul.

Temerile și nemulțumirile legate de o presupusă „românizare” a Găgăuziei se regăsesc și ele printre discursurile localnicilor.

Potrivit expertului Ștefan Bejan, narațiunea potrivit căreia locuitorilor autonomiei li s-ar impune limba română își pierde treptat din impact, în special în rândul generațiilor tinere.

„Sunt foarte mulți găgăuzi care benevol caută să învețe limba română. La Liceul «Eminescu» din Comrat este coadă la înscriere. Găgăuzii, mai ales generațiile tinere, oamenii din business, au înțeles că limba română oferă mai multe perspective și ei caută să o învețe”, afirmă acesta.

Referindu-se la narațiunile despre „românizarea” Găgăuziei și o eventuală unire a R. Moldova cu România, expertul remarcă o contradicție în discursul politic: cel puțin trei candidați la funcția de bașcan ar deține, potrivit lui, cetățenia română. Bejan susține că asemenea mesaje sunt promovate în continuare de actori pe care îi asociază propagandei ruse. 

„Granița de pe Prut este liberă, lumea circulă, oamenii, inclusiv din Găgăuzia, merg la mall la Galați sau la Iași, merg la București la studii”, exemplifică expertul. Acesta amintește și de proiectele finanțate de România în autonomie, inclusiv în domeniul educației și cel al infrastructurii.

În opinia sa, mesajele alarmiste despre România și „românizare” mai au efect în special asupra persoanelor vârstnice, în timp ce generațiile tinere au tot mai multe oportunități de a cunoaște direct realitățile din România.

Limba găgăuză, în pericol?

La Ceadîr-Lunga, în discuțiile cu localnicii se regăsesc preocupările legate de păstrarea limbii și culturii găgăuze. Un bărbat care refuză să-și dezvăluie identitatea spune că va merge la vot „pentru a face ordine”. Acesta consideră că autoritățile autonomiei ar trebui să se concentreze, înainte de toate, pe protejarea și promovarea limbii găgăuze.

„Ea trebuie să fie o autonomie culturală doar pentru ca limba găgăuză să fie cultivată și promovată. Atât. Nu mai trebuie nimic altceva”, insistă bărbatul.

Aceeași preocupare o exprimă și Victor, un tânăr de 36 de ani, administratorul unui magazin, pentru care păstrarea patrimoniului cultural și a identității poporului găgăuz reprezintă o prioritate. Spune că va participa la alegeri, deși nu are așteptări foarte clare de la viitorii aleși.

„Ar fi de dorit ca măcar patrimoniul cultural al poporului să fie păstrat, integritatea lui. Acest lucru este important. Restul, într-un fel, nu este atât de important pentru mine”, afirmă Victor.

Ștefan Bejan, expert WatchDog, confirmă că există motive serioase de îngrijorare în privința viitorului limbii găgăuze. În schimb, situația patrimoniului cultural este diferită, susține expertul. 

„Față de limba găgăuză există temeri serioase că ea va dispărea, pentru că, mai ales tinerele generații, nu o mai cunosc și asta este îngrijorător. Legat de partea culturală, aici lucrurile stau mult mai bine, pentru că în ultimii ani, într-adevăr, s-au depus eforturi constante în acest domeniu”, explică Bejan.

Expertul amintește sărbătorile tradiționale Hederlez și Kasîm, portul național, bucătăria și folclorul găgăuz, elemente ale patrimoniului cultural care continuă să fie promovate în autonomie. Totuși, recunoaște că unele tradiții se pierd treptat, inclusiv pe fondul globalizării.

În ceea ce privește responsabilitatea pentru păstrarea identității găgăuze, Bejan consideră că aceasta revine, în primul rând, autorităților și elitelor locale, nu guvernării de la Chișinău. „În loc ca strada centrală să fie, nu știu, Mihail Ciachir, Dionisie Tanasoglu, Maria Marunevici, străzile centrale din Găgăuzia sunt Lenin, Kotovski, Fediko, Komsomolskaia”, remarcă Bejan.

Pensii mai mari, gaze mai ieftine. Ce poate face, de fapt, un bașcan?

Pentru alți locuitori ai autonomiei problemele sunt mult mai concrete: pensiile mici, facturile la gaz și prețurile alimentelor. Aceștia își pun speranțele în viitorul bașcan, deși nu știu exact în ce măsură conducătorul autonomiei poate influența situația economică.

„Vreau să schimb viața găgăuzilor”, afirmă Sofia, care speră că viitoarea conducere va reuși să îmbunătățească nivelul de trai.

„Un viitor în care să ne putem întreține măcar singuri, pentru că acum este imposibil. Serviciile comunale sunt foarte scumpe, pensiile sunt foarte mici. Este foarte greu”, povestește Sofia.

Întrebată dacă bașcanul are atribuțiile necesare pentru a schimba această situație, femeia recunoaște că nu știe. „Poate. Dacă va reuși, poate că da. De aceea și încercăm să mergem la vot”, răspunde ea. Deocamdată, nu a decis cui îi va acorda votul.

Aceleași nemulțumiri le exprimă și Elena, o locuitoare din Ceadîr-Lunga, care își dorește ca viitorul bașcan să acorde mai multă atenție pensionarilor. 

„Eu vreau ca în Găgăuzia oamenii să aibă o viață bună. Pensionarilor le este foarte greu. Aș vrea ca pensionarii să fie măcar puțin respectați, să se țină cont de existența lor. Pentru că pensionarii… Cât primesc ei? Și ce prețuri sunt acum peste tot? Este foarte greu”, spune femeia.

Elena vorbește și despre scumpirea gazelor naturale.

„Vreau să avem prețuri bune. Prețurile sunt acum foarte mari. Uitați-vă și la gaz cât costă! Cât primim noi și cum vom putea plăti pentru acest gaz?” se întreabă ea.

Își dorește un bașcan care „să se străduiască să facă ceva pentru oameni”, să asigure ordine și stabilitate. Totuși, la fel ca Sofia, nu știe dacă acesta poate influența direct prețurile și nivelul pensiilor.

Ștefan Bejan atrage atenția că unele dintre promisiunile făcute de candidații la funcția de bașcan depășesc atribuțiile conducătorului autonomiei. 

„Am văzut printre promisiunile fanteziste ale unor candidați faptul că vor crește salariile și pensiile, că gazul… Chiar Fiodor Gagauz a zis că fiul lui merge să negocieze aducerea gazului mai ieftin, dar nu bașcanul Găgăuziei stabilește prețul gazului și bașcanul Găgăuziei nu poate aduce gaz”, explică expertul.

„Dacă cineva are gaz mai ieftin, poftim, să-l aducă, să respecte legislația, bineînțeles, și eu mă duc și mă înscriu la ei, stau la rând să mă pun la gaz mai ieftin”, afirmă Bejan.

„Bașcanul nu poate crește salariile și pensiile. Ele sunt crescute de Guvernul R. Moldova, în limitele capacităților bugetare pe care le avem. Nu bașcanul face asta. Nu bașcanul stabilește prețurile alimentelor, ele sunt stabilite de piață, în dependență de cerere și ofertă, cost și tot așa mai departe”, precizează Bejan.

Acesta amintește că promisiunile electorale greu de realizat nu sunt o noutate în Găgăuzia. În campaniile anterioare, locuitorilor autonomiei li s-ar fi promis inclusiv construirea unui aeroport, a unei termocentrale și atragerea unor investiții de sute de milioane de dolari, proiecte care nu s-au materializat.

„Anterior, găgăuzilor li s-a promis și aeroport, și termocentrală, și investiții de 500 de milioane de dolari. Și nimic din asta nu s-a întâmplat”, afirmă Bejan.

Expertul ironizează promisiunile repetate privind construirea unui aeroport în autonomie:

„Este chiar o glumă. Când zbori de la Comrat, nu știi de pe ce aeroport să zbori – de pe cel construit de Irina Vlah sau de Evghenia Guțul.”

„Bașcanul să fie și cu Rusia, și cu Uniunea Europeană”

Sofia are o preferință clară în privința orientării viitorului conducător al autonomiei. „Avem nevoie de un bașcan care să aibă legături cu Rusia. Aceasta este părerea mea. Totuși, nouă ne era bine atunci când aveam legături cu Rusia”, afirmă Sofia.

Sofia își justifică poziția prin faptul că a muncit o perioadă îndelungată în Rusia, unde spune că nu a avut experiențe negative. „Am lucrat mult timp în Rusia și nu am văzut nimic rău acolo. Eu cred că Rusia nu ar fi atacat Ucraina”, insistă femeia.

Ștefan Bejan menționează că atașamentul față de Rusia rămâne puternic în societatea găgăuză, fiind alimentat inclusiv de percepțiile istorice potrivit cărora Imperiul Rus ar fi salvat poporul găgăuz de la dispariție. 

Potrivit lui Bejan, această legătură istorică și culturală influențează inclusiv discursul electoral din autonomie, unde politicienii evită, de regulă, poziționările critice față de Moscova.

„Astăzi nu poți să fii politician în Găgăuzia și să fii antirus, pentru că, efectiv, lumea nu te va alege. Nu o să vedem în discursul public al aleșilor locali de acolo condamnarea Rusiei în războiul din Ucraina”, susține acesta.

Întrebat cărui candidat nu i-ar acorda niciodată votul, Victor, din Ceadîr-Lunga, spune că ar evita un politician care promovează exclusiv o singură orientare geopolitică.

„Probabil, acela pentru care este importantă doar o singură parte. Adică fie susține exclusiv Uniunea Europeană, fie este doar de partea forțelor pro-ruse. Cu alte cuvinte, nu poate avea o abordare echilibrată, care să țină cont de toate părțile. În general, trebuie să existe dezvoltare în toate direcțiile”, consideră Victor.

Dorința de a avea un bașcan care să nu se alinieze exclusiv uneia dintre „taberele geopolitice” am regăsit-o și în discuțiile cu alți locuitori ai autonomiei.

„Este vechea teorie neutralistă, moldovenistă, a vițelului care suge de la două vaci. Noi toți vrem să avem relații bune cu Rusia, dar relații de egalitate, nu de supunere”, afirmă Ștefan Bejan. 

Bejan consideră însă că războiul din Ucraina face tot mai dificilă menținerea unor relații la fel de apropiate cu Rusia. 

„În momentul de față, tu nu mai poți fi vițelul care suge de la două vaci, pentru că lumea în care trăim s-a împărțit. Se construiesc ziduri, atât imaginare, cât și fizice, și noi trebuie să alegem de care parte a zidului vrem să fim”, explică acesta.

În același timp, Bejan atrage atenția că locuitorii Găgăuziei au beneficiat deja de proiecte finanțate de Uniunea Europeană, chiar dacă Rusia continuă să se bucure de simpatie în regiune.

„Găgăuzii au văzut beneficiile integrării europene și le-au văzut mai mult decât le-au văzut mulți dintre moldoveni. Ei au simțit pe pielea lor aceste beneficii”, afirmă expertul, referindu-se la investițiile realizate în localitățile autonomiei.

„Pe lângă dragostea asta față de Rusia, omul vrea și are nevoie de niște chestii foarte pragmatice: salarii mai bune, drumuri mai trainice, apă în casă, medicină de calitate”, explică Bejan.

De ce contează alegerile din Găgăuzia dincolo de autonomie?

Ștefan Bejan explică însă că atribuțiile bașcanului țin, în primul rând, de administrarea autonomiei și soluționarea problemelor locale.

„În mare parte, un bașcan este un primar mai mare, cu niște competențe în plus. Atribuțiile lui țin mai mult de tot ce înseamnă rezolvarea problemelor găgăuzilor și nicidecum să facă geopolitică”, explică Bejan.

La rândul său, Adunarea Populară, pe care expertul o compară cu un parlament local, adoptă acte normative în limitele legislației naționale și aprobă bugetul autonomiei.

„Sunt foarte importante, pentru că regiunea găgăuză, chiar dacă reprezintă doar 5 % din teritoriul Republicii Moldova și 3,5 % din populația țării, are un rol mult mai mare din punct de vedere geopolitic și politic. Pentru că ea poate contesta parcursul european al R. Moldova, poate fi un factor destabilizator, un instrument pe care Federația Rusă să-l folosească împotriva R. Moldova și împotriva parcursului nostru european”, explică Bejan.

În acest context, expertul consideră că viitorul bașcan și deputații Adunării Populare ar trebui să pună accentul pe colaborarea cu autoritățile centrale și pe soluționarea problemelor locuitorilor în locul confruntărilor politice cu Chișinăul.

„Avem nevoie de un bașcan loial Chișinăului, de o Adunare Populară care să vrea dialog, să fie concentrată pe rezolvarea problemelor. În felul ăsta, Găgăuzia să nu reprezinte acel factor destabilizator, cum s-a întâmplat în ultimii trei ani”, susține Bejan.