O lege de 11,6 milioane de euro. „CNA devine (fără voia sa) instituția principală responsabilă de investigarea fraudelor cu fonduri europene”

Alexandru Pînzari, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), atenționează că instituția pe care o conduce nu are suficiente capacități și nici destul personal pentru a investiga infracțiunile financiare legate de fondurile europene. Aceste competențe ar urma să-i fie atribuite CNA conform unui proiect votat de Parlament în prima lectură la 21 mai 2026, prin care au fost delimitate competențele organelor de anchetă. Legea este una dintre condițiile pentru alocarea unei noi tranșe din Planul de creștere, care trebuie îndeplinită până în luna iunie 2026, dar nu este privată de critici din partea societății civile.

„Competențele noi care revin pentru CNA sunt o povară în plus. (…) Nu a fost insistența CNA, a fost insistența Delegației UE și a Comisiei Europene legat de investigarea evaziunii fiscale a persoanelor juridice să ne revină. Eu am fost cel care a insistat că nu trebuie această infracțiune să ne revină, dar Delegația UE a spus ferm că doar la CNA să revină această infracțiune. Dumnealor au spus că alt scenariu nu poate fi examinat. CNA necesită o fortificare ce ține de unități de personal deoarece avem foarte multe competențe. Noi cunoaștem că pentru noi va fi o povară în plus, ca să facem față acelor sarcini”, a declarat directorul CNA în cadrul unor audieri publice desfășurate la Parlament la 25 mai. 

„Avem nevoie de 150 de unități de personal”

Pînzari a spus că CNA are nevoie de încă 150 de angajați pentru a putea face față noilor atribuții, urmând a fi instituită o nouă direcție în cadrul instituției. 

„Cineva crede că CNA vrea (să investigheze, n.r.) evaziunile fiscale, vrea fraudele europene. Nu dorește CNA. Vă zic cu fermitate și cu toată încrederea. Am stat la mine în birou săptămâni întregi cu Delegația UE, cu Comisia Europeană, unde m-au convins. Deoarece s-a luat decizia aici, tot la această masă, ca să vină în competența Centrului. Centrul este nevoit să execute și să respecte lege. Nu Centrul alege că asta îi place, iar cealaltă nu-i place. Referitor la capacitate de investigare, noi ne propunem ca până la finele anului să creăm o Direcție generală de combatere a infracțiunilor economice și fiscale, să o completăm cu personal calificat. (…) Am făcut un calcul, avem nevoie de 150 de unități de personal. Nu toate vor fi direcționate la direcția nouă care va fi creată. Noi avem nevoie de capacitate, deoarece noi avem foarte multe competențe noi pentru care nu am fost capacitați cu unități de personal”. 

„CNA este o instituție mai expusă influenței politice decât Procuratura Anticorupție”

Proiectul a fost criticat de către reprezentanții societății civile. Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova(CRJM), a atras atenția că proiectul pune accent nu doar pe protecția fonduri europene, ci mai ales pe consolidarea semnificativă a CNA. 

„Ni se spune că proiectul este despre eficiență, claritate, dar în realitate el  mută centrul de greutate al investigării anticorupție și ecnomico-financiară spre CNA. Iar aici este o problemă, deoarece CNA este o instituție mai expusă influenței politice decât Procuratura Anticorupție, iar practica R. Moldova arată că atunci când se schimbă puterea politică, conducerea CNA este printre primele funcții importante care sunt supuse presiunii, schimbării sau renegocierii politice. Și asta nu este doar o observație teoretică, dacă să ne uităm la ultimii trei directori ai CNA. Dacă extindem prerogativele CNA, trebuie să existe și garanții suplimentare, solide, de independență, altfel există riscul să concentrăm o putere foarte mare de investigare într-o instituție care este mai vulnerabilă decât o procuratură specializată”, a subliniat Ilie Chirtoacă.

Octavian Iachimovschi, fostul adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, în prezent consilier juridic la CRJM, a menționat că proiectul contravine unor angajamente asumate de R. Moldova. „În opinia mea, fraudele financiare nu ar trebui să fie de competența CNA. CNA nu este la fel de independent ca Procuratura Anticorupție. Directorul CNA este numit de Parlament fără concurs, vicedirectorii CNA sunt numiți de Parlament, structura CNA o aprobă Parlamentul, bugetul – Parlamentul, efectivul – Parlamentul. Conducerea CNA raportează în parlament despre rezultatele activității sale. (…) Din punctul meu de vedere, este mult mai simplu să capacităm PA cu resurse și cu buget”. 

„Credem că soluția bună ar fi revenirea la selecția prin concurs”

Irina Cruceru, managera de programe în cadrul Delegației UE la Chișinău, a subliniat că inițial UE a sugerat ca o instituție independentă să investigheze infracțiunile financiare, dar că o alternativă propusă a fost ca de acest lucru să se ocupe CNA căruia să-i fie majorate capacitățile. Reprezentanta Delegației UE a subliniat că instituțiile din R. Moldova au decis „de comun acord că aceasta este varianta pe care R. Moldova o va alege”. 

„Am ales să nu intervenim pe această mare parte de reformă pe care o propune proiectul în mod foarte vehement, ci să acceptăm că este o decizie politică la nivelul R. Moldova și că nu ne putem permite să impunem anumite decizii politice”. 

Reprezentanta Delegației UE a atras atenția că o prevedere a fost introdusă după finalizarea consultărilor cu Comisia Europeană, prin care numărul de mandate al directorului CNA a fost majorat de la unul la două. Ea a spus că Delegația UE nu se opune ca șeful CNA să poată avea două mandate, dar că nu este de acord „cu numirea șefului CNA”. „Credem că soluția bună ar fi revenirea la selecția prin concurs”, a punctat reprezentanta Delegației UE. 

Totodată, ea a subliniat că această normă, solicitată de UE pentru eliberarea unei noi tranșe din Planul de creștere, va putea fi considerată drept măsură implementată numai după ce Parlamentul va vota pentru majorarea numărului de angajați ai CNA. 

„CNA devine instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării”

Autorul proiectului de lege este Ministerul Justiției. Norma a fost votată în prima lectură la 21 mai 2026, fiind prezentată în plenul Parlamentului de către ministrul Vladislav Cojuhari. El a precizat că nu se urmărește crearea unei noi autorități supradimensionate și nici concentrarea excesivă a competențelor într-o singură  instituție, dimpotrivă s-ar delimita clar atribuțiile CNA de cele ale PA, PCCOCS, MAI, Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal. 

„Extinderea competențelor CNA vizează exclusiv segmentul fraudelor financiare complexe, al infracțiunilor conexe corupției și al cauzelor care implică mecanisme financiare sofisticate, inclusiv spălarea banilor, escrocheria, delapidarea și formele grave de evaziune fiscală care depășesc 250 de salarii medii prognozate. Nu sunt create competențe străine profilului instituțional al autorității. Este consolidată specializarea acesteia în domeniile în care sunt interconectate fenomenul corupției și criminalității organizate”, a precizat ministrul.

Referitor la resursele umane, el a spus că se preconizează majorarea numărului de personal, care va fi reglementată în alt proiect de lege, cu precizarea costurilor și implementarea etapizată, iar numărul angajaților CNA se va majora gradual, nu brusc. Până atunci, noile competențe vor fi exercitate de personalul existent al CNA, a subliniat Cojuhari. 

„CNA devine instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării, fraudele care afectează fondurile externe și resursele bugetului UE. R. Moldova trebuie să protejeze și să asigure valorificarea corectă și transparentă a banilor care vin din exterior, inclusiv a banilor europeni”, a subliniat ministrul Justiției în plenul Parlamentului.

De asemenea, va fi instituită o nouă funcție de director adjunct al CNA, responsabil de coordonarea investigațiilor fraudelor cu bani europeni. Referitor la majorarea de la unu la două a numărului de mandate pe care îl poate deține o persoană în funcția de director al CNA, ministrul Justiției a spus că practica a fost preluată de la DNA din România. Această prevedere a fost criticată de opoziția parlamentară. 

O lege de 11,6 milioane de euro

Una dintre condițiile pentru alocarea unei noi tranșe din Planul de creștere, în valoare de 152,8 milioane de euro, care trebuie îndeplinită până în iunie 2026, este îmbunătățirea capacităților instituțiilor de investigare a corupției din R. Moldova pentru ca acestea să identifice și să ancheteze proactiv crimele financiare care afectează interesele financiare ale R. Moldova și ale UE, ceea ce include și modul de gestionare a fondurilor europene în R. Moldova. Îndeplinirea acestei măsuri ar urma să aducă R. Moldova o sumă de 11,6 milioane de euro din Planul de creștere.