Moldova nu este singură în fața agresiunii ruse (DW)
Miniştrii de externe şi miniştrii apărării din România, Republica Moldova şi Ucraina vor participa joi la o întâlnire trilaterală la București. Pe agenda consultărilor se află, între altele, securitatea regională, transmite Deutsche Welle.
Trilaterala de la București este organizată la scurt timp după ședința de marți, 11 aprilie, a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), prezidată de președintele Klaus Iohannis, la care s-a decis că „România va acorda tot sprijinul Republicii Moldova în contextul presiunii exercitate de Rusia asupra Chișinăului”.
O Moldovă mai puternică înseamnă o Românie mai sigură
CSAT a analizat intervențiile externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, membrii Consiliului reiterând că Bucureștiul trebuie să susțină „cu hotărâre consolidarea rezilienței Republicii Moldova”.
Potrivit CSAT, susținerea Ucrainei și a Republicii Moldova contribuie direct la întărirea securității României: „De la declanșarea războiului la granițele noastre (ale României, n.r), Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri, cu scopul de a diminua susținerea exprimată de cetățenii săi pentru un curs pro-european ferm, pentru reforme, pentru democrație și prosperitate. Republica Moldova este ținta unor acțiuni hibride de destabilizare, de o intensitate și o complexitate fără precedent”, se arată într-un comunicat emis de Președinția României. Membrii CSAT au vorbit despre nevoia de adaptare la evoluțiile regionale și despre diversificarea demersurilor de sprijin în plan european și internațional, în beneficiul Republicii Moldova.
La București, șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, va avea întrevederi bilaterale cu omologul său român, Bogdan Aurescu, dar și cu cel ucrainean, Dmitro Kuleba. Discuțiile vor avea în vedere securitatea regională, integrarea europeană a Moldovei și Ucrainei, dar și organizarea la Chișinău a summit-ului Comunității Politice Europene pe 1 iunie 2023. Pe 13 aprilie, după reuniunea trilaterală, miniștrii de externe și cei ai apărării vor susține o conferință de presă comună.
Bani pentru dezvoltarea capacității de apărare a Moldovei
Recent, în cadrul unui interviu, ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, a menționat că România va oferi Armatei Naționale a Moldovei un sprijin în valoare de 750.000 de dolari reprezentând echipamente și programe în domeniul securității.
Banii urmează a fi transferați în Fondul de Încredere al NATO și vor fi asimilați în cadrul a 12 proiecte în domeniul militar și 6 care se referă la MAI și serviciile de securitate din Moldova. De asemenea, se va investi în dezvoltarea corpului Armatei Naționale a Moldovei, în achiziția echipamentelor pentru militari, în consolidarea apărării cibernetice și a medicinii militare, precum și în dezvoltarea capacității de apărare a Republicii Moldova.
După ce, în octombrie 2022, primele rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldovași au lovit ținte din Ucraina, autoritățile de la Chișinău au făcut demersuri internaționale pentru achiziționarea sistemelor antirachetă.
În paralel, Moldova a dezvoltat conexiuni cu NATO, România și Germania în măsură să fortifice capabilitățile Armatei Naționale a Moldovei. De asemenea, Guvernul de la Chișinău a stabilit pentru 2023 un buget record pentru apărare, banii alocați suplimentar fiind destinați pentru apărarea spațiului aerian al țării.
Chișinăul a cerut asistență din partea NATO
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a confirmat săptămâna trecută, la Bruxelles, după reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO, în cadrul unor discuții cu jurnaliștii moldoveni, că autoritățile de la Chișinău au solicitat asistență din partea NATO în domeniul securității. „A fi neutru nu înseamnă a fi slab militar. În ultima perioadă aceste solicitări au fost făcute în mod concret și încercăm să răspundem la fel concret solicitărilor legitime ale prietenilor noștri de la Chișinău. Că Moldova are nevoie de un sistem de apărare anti-aeriană, de un sistem anti-drone, de protecție cibernetică – acestea sunt lucruri evidente. Și este absolut legitim ca Republica Moldova să obțină aceste instrumente pentru a-și proteja teritoriul și populația”, a menționat Geoană.
Potrivit lui, NATO este dispusă să meargă, în relația cu Chișinăul, atât de departe cât acceptă Republica Moldova. El susține că NATO a depăşit demult, în relaţia cu Moldova, etapa Parteneriatului pentru Pace: „Republica Moldova este partener NATO de câteva decenii şi, evident, trezirea la trista realitate că Rusia este o ţară foarte agresivă, care foloseşte forţa militară împotriva vecinilor săi, a făcut autoritățile moldovene să vină cu propuneri şi mai ambiţioase în parteneriatul deja existent cu NATO şi cu Uniunea Europeană”, a mai spus Geoană.
Declarațiile lui Geoană au iritat Kremlinul. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a acuzat guvernarea pro-europeană de la Chișinău de faptul că întărește relațiile cu structurile euroatlantice, încălcând neutralitatea consfințită în Constituția țării. „Sperăm că în Moldova au mai rămas forțe politice, care înțeleg că apropierea de NATO poate duce la pierderea suveranității”, a comentat Zaharova.
Ministerul de Externe de la Chișinău a reacționat: „Relațiile Republicii Moldova cu diverse organizații internaționale, inclusiv cu NATO reprezintă decizia suverană și independentă a țării noastre. Nu acceptăm asemenea declarații și ingerințe în treburile interne ale Republicii Moldova. Neutralitatea țării noastre nu înseamnă izolaționism. Autoritățile dezvoltă parteneriate cu organizații și state pentru a păstra pacea și securitatea țării. (…) Obiectivul urmărit de autorități este consolidarea securității cetățenilor și a statului, dar și contribuirea la promovarea securității regionale și a celei europene. Moldova aprofundează relațiile de prietenie cu toți cei care sprijină libertatea, pacea și securitatea în regiune”, se arată în reacția diplomației moldovene.
