Mesajul Comisiei Europene către Viktor Orbán: „Nu există motive obiective” pentru a bloca aderarea Ucrainei la UE

Nu există „motive obiective” pentru a împiedica Ucraina să lanseze prima fază a procesului de aderare, a declarat Comisia Europeană (CE) în răspunsul la veto-ul lui Viktor Orbán, pe care liderul maghiar l-a reconfirmat în cadrul summitului UE de săptămâna trecută, notează G4Media, făcând referire la Euronews.

„Atunci când o țară candidată este blocată fără motive obiective, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat marți un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Potrivit lui Orbán, 95% din cei aproape 2,3 milioane de participanți care au răspuns la o recentă consultare națională s-au opus aderării Ucrainei la blocul comunitar. Prezența la vot a fost de aproximativ jumătate din cele 5,5 milioane de voturi înregistrate în timpul alegerilor naționale din 2022.

Orbán a citat rezultatele atunci când și-a întărit veto-ul, spunând în timpul summitului: „Am venit aici cu un mandat puternic”.

„Dacă un membru al Uniunii Europene se află în război, înseamnă că Uniunea Europeană se află în război, iar nouă nu ne place asta”.

Marți, Comisia a răspuns subliniind disponibilitatea Ucrainei de a deschide primul grup de negocieri, care acoperă teme cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice.

Grupul, cunoscut sub numele de „Fundamentele”, este primul care va fi deschis în cadrul procesului de extindere pe mai multe fronturi și ultimul care va fi închis.

Fiecare etapă necesită unanimitatea tuturor celor 27 de state membre.

„Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în acest moment, Ucraina realizează reforme în cele mai dificile circumstanțe imaginabile”, a declarat purtătorul de cuvânt. „Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merite în ceea ce privește aderarea și, în acest caz, nu există motive obiective pentru a ne opune deschiderii primului grup de negocieri.”

„Sperăm cu adevărat că vom putea deschide primul grup de negocieri foarte curând”, a adăugat el.

Comisia a evaluat, de asemenea, în mod pozitiv planul de acțiune al Ucrainei pentru consolidarea protecției minorităților din țară, care vizează armonizarea legislației naționale cu standardele europene pentru combaterea discriminării și a infracțiunilor motivate de ură pe motive etnice, asigurarea accesului egal la serviciile publice și promovarea diversității culturale.

Planul de acțiune a fost conceput pentru a calma îngrijorările lui Orbán: guvernul său a acuzat adesea Ucraina că încalcă drepturile lingvistice ale aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc în principal în regiunea Transcarpatia. Cele două țări s-au angajat în discuții bilaterale pentru a dezbate această problemă, dar negocierile s-au întrerupt brusc în luna mai, când Kievul a dezvăluit existența unei rețele de spionaj maghiare suspectate că acționează împotriva intereselor Ucrainei.

Decuplare inconștientă?

Veto-ul lui Orbán asupra aderării Ucrainei datează din iulie 2024, când Ungaria a preluat președinția de șase luni a Consiliului UE și a subliniat că Kievul nu va deschide niciun dosar pe durata rotației.

Oficialii și diplomații de la Bruxelles au ridiculizat această poziție și sperau să se înregistreze progrese după ce Polonia a preluat președinția în ianuarie. Dar președinția poloneză a venit și a trecut, și nimic nu s-a întâmplat pe acest front. Noul deținător al președinției, Danemarca, a descris extinderea ca o „necesitate geopolitică” și este dornică să iasă din impas.

Consultarea națională a adăugat însă un nou element în această saga și i-a dat lui Orbán un „mandat”, așa cum l-a numit el, de a menține blocajul din ce în ce mai controversat.

Între timp, răbdarea se epuizează la Kiev. În timpul summitului de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său virtual pentru a solicita o rezolvare.

„Ceea ce este necesar acum este un mesaj politic clar – că Ucraina este ferm pe calea europeană și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei în acest moment ar putea crea un precedent global – un motiv pentru a pune la îndoială cuvintele și angajamentele Europei”, a declarat Zelenski liderilor prezenți în sală, inclusiv Orbán.

„Noi ne facem partea noastră. Este corect să ne așteptăm la un răspuns pozitiv. Așadar, deschiderea Clusterului Unu al „Fundamentelor” în procesul de negociere ar putea fi mai mult decât un simplu pas tehnic. Ar fi o decizie politică care definește integrarea viitoare a Ucrainei în Europa.”

La sfârșitul summitului, Ursula von der Leyen și-a exprimat sprijinul, fără a oferi însă indicii cu privire la modul de soluționare a disputei care durează de luni de zile.

„Sub focul neîncetat, Ucraina adoptă reformă după reformă. Este impresionant”, a declarat președinta Comisiei. „Ucraina și-a îndeplinit obligațiile – acum trebuie să facem și noi același lucru. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merite. Iar Ucraina merită să avanseze.”

Impasul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea de a separa candidaturile Ucrainei și Moldovei. Țările au depus cererea de aderare aproape în același timp, la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă, și au fost declarate candidate în aceeași zi, în iunie 2022. De atunci, statele au avansat împreună.

Comisia consideră că ambele țări sunt la fel de pregătite pentru deschiderea primului capitol și așteaptă acordul unanim al statelor membre.

„Nu solicităm decuplarea Moldovei. Statele membre sunt cele care decid dacă doresc să facă acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei. „Ceea ce dorim să facem este să sprijinim Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare.”