ISW: NATO ar putea fi nevoită să încheie acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și R. Moldova, pentru a-și putea apăra propriul teritoriu
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a analizat intrarea dronei rusești în România și a ajuns la concluzia că „Putin pare acum să accepte riscul de a provoca victime civile în statele NATO. Alianța ar putea fi nevoită să încheie acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și R. Moldova, pentru a-și putea apăra propriul teritoriu, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate”, scrie Biziday.
Înainte de toate, specialiștii institutului american au observat că imaginile cu resturile de la fața locului ale dronei care a lovit blocul din Galați sunt „ale unei drone de tip Shahed”, Geran-2 fiind versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136.
ISW constată că aceasta este prima incursiune rusească care a dus la rănirea unor civili dintr-un stat membru NATO. Specialiștii americani au trecut în revistă numeroasele încălcări ale spațiului aerian românesc, dar și atacul notabil din 10 septembrie în care 19 drone rusești au intrat cu intenție în Polonia.
„Încursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică imprudentă care acceptă riscul ca dronele rusești să intre în spațiul aerian NATO. Putin pare acum să accepte riscul de a provoca victime civile în statele NATO ca o consecință a campaniei de atacuri a Rusiei”, conchide studiul.
ISW a mai analizat și declarația vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a scris că „statele europene sunt participanți direcți la războiul împotriva Rusiei și că țările europene nu au văzut încă nimic… așa că ar fi mai bine să se obișnuiască. Nu va fi ultima dată”.
„Răspunsul lui Medvedev amenință efectiv România și alte state europene cu noi atacuri cu drone în cazul în care aceste state vor continua să sprijine Ucraina. (…) Medvedev face frecvent declarații mai radicale și mai extravagante decât alți oficiali ai Kremlinului, dar declarațiile sale reflectă în continuare amenințări pe care Kremlinul dorește să le facă – și pe care Putin însuși le-a transmis în trecut Occidentului”, constată ISW.
Ulterior, specialiștii s-au concentrat pe declarațiile comandanților Armatei Române, potrivit cărora legislația românească interzice apărării aeriene românești să opereze într-un mod care ar afecta spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv lansarea unui proiectil care ar putea intra în spațiul aerian ucrainean.
„Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoit să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și R. Moldova, ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești împotriva țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.
Kremlinul a observat răspunsurile NATO la incursiunile anterioare ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, în special în perioada de apogeu din toamna anului 2025, și probabil va folosi atacul din 29 mai din România pentru a testa răspunsul NATO atât la incursiunea dronelor în sine, cât și la retorica Kremlinului, indiferent dacă incursiunea din 29 mai a fost accidentală sau intenționată.
Astfel de incursiuni și atacuri vor continua probabil atâta timp cât forțele rusești continuă să opereze drone în vecinătatea frontierelor NATO, care ar putea fi nevoit să își ajusteze politicile și cadrele de apărare aeriană pentru a-și proteja propriile popoare împotriva imprudenței Rusiei”, este concluzia ISW.
