Expert economic despre deficitul bugetului public: „datoria internă ne costă mult mai scump” și „dacă ne asumăm tot mai multe riscuri, la un moment dat pot să scape de sub control”

Urmare a rectificării bugetare pentru anul 2026, deficitul bugetului public se apropie de cifra de 6% din PIB, ceea ce „trebuie să ne pună pe gânduri, având mai mulți ani de acumulări de deficite peste puterile noastre. Partea bună că bugetul pe anul acesta are o agendă investițională mult mai pronunțată, dar problema de fond rămâne”, potrivit lui Stas Madan, expert economic și director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”.

Urmărește ZdG în Google News Adaugă ZdG ca sursă preferată

„Cineva poate să zică că nivelul datoriei de stat raportate la PIB rămâne unul încă redus pentru Moldova, ceea ce este adevărat. Doar că la fel de adevărat este că trebuie să ne uităm la fel de atent despre cât ne costă deservirea datoriei și cum ne finanțăm deficitul bugetar”, a precizat Madan.

Expertul a menționat că în anul 2026 suma totală spre plată pentru deservirea datoriei se apropie de 7 miliarde de lei (6,86 miliarde) și că din această sumă, 67% este orientată pentru deservirea datoriei interne, „chiar dacă ponderea acesteia în structura stocului datoriei este de 40%”.

„Adică datoria internă ne costă mult mai scump. Acum soluția nu este nicidecum să renunțăm în a ne împrumuta de pe piața internă, cum sugerează unii experți. Dincolo de costul datoriei, contează și controlul asupra acesteia, precum și alte riscuri conexe. Și apoi, de pe piața externă noi putem să ne împrumutăm ieftin pentru a finanța proiecte, nu suport bugetar general. Adică dacă am intra pe piața externă de finanțări comerciale, costul datoriei tot ar fi mult mai mare decât în cazul finanțărilor concesionale. Dar ideea e că de la începutul anului 2026, Ministerul Finanțelor se împrumută mai scump decât ar fi trebuit dacă ne orientăm după trendul din trecut, iar asta se datorează în primul rând problemei deficitului bugetar prea mare”, a scris expertul.

„Politica fiscală a guvernului Tofan pentru anul 2027, care se vrea una împăciuitoare, nu cred că va rezolva problemele de fond”

Potrivit acestuia, situația este „îngreunată de o altă problemă” a datoriei interne a R. Moldova și anume „aceea că 95% din toate Valorile Mobiliare de Stat (VMS) în circulație pe piața internă au termen de rambursare de maxim un an de zile”. Stas Madan scrie că la 31 iulie 2026 suma totală a acestor VMS emise pe piața internă este de 57,8 miliarde lei, iar cea mai mare parte din această sumă trebuie să fie „rostogolită / refinanțată în fiecare an. Dacă mergem în continuare în același ritm, ne asumăm tot mai multe riscuri, care la un moment dat pot să scape de sub control”, a menționat Madan.

Potrivit expertului, situația privind deficitul bugetare are mai multe explicații:

1. Reducerea nivelului de impozitare în anul 2018.
2. 2. Numeroasele crize care au urmat începând cu Covid, care au forțat statul să cheltuiască mai mult și să apere categoriile mai vulnerabile.
3. Creșterea economică anemică din ultimii ani, datorată în special unui activism mult mai redus din partea capitalului străin.
4. Incapacitatea ultimilor guverne de a gestiona corect așteptările societății. Câțiva ani am trăit și noi cu iluzia că putem să-i împăcăm pe toți și cu impozitarea, și cu finanțarea diferitor programe de cheltuieli.

„Politica fiscală a guvernului Tofan pentru anul 2027, care se vrea una împăciuitoare, nu cred că va rezolva problemele de fond și pe parcurs vor mai fi necesare ajustări, fiindcă o parte din veniturile pe care se mizează fie sunt cu termen limitat – de exemplu impozit mai mare pentru bănci prevăzut expres pentru 2027, fie sunt iluzorii și în mod clar nu vor fi obținute în volumul așteptat – de exemplu supra-impozitarea jocurilor de noroc. Cert este că avem mare nevoie de discuții dincolo de baricade și interese înguste pentru a găsi compromisuri care să nu compromită nici statul, nici firmele și nici cetățenii”, a conchis expertul.