Dragalin continuă să corespondeze cu judecători de la CSJ: i-a spus unei foste judecătoare că Litvinenco i-ar fi sugerat să o pună sub învinuire, pentru a nu reveni în instanță
După ce fosta șefa a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a contactat-o pe judecătoarea de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) Mariana Ursachi (Pitic) pentru a o atenționa că „există un risc considerabil că a avut și va continua să aibă consecințe negative profesionale”, ex-judecătoarea Tamara Chișca-Doneva ar fi căutat-o pe Dragalin pentru a afla dacă în dosarul său penal de îmbogățire ilicită i-au fost respectate drepturile.
Potrivit unei scrisori publicate pe mai multe canale de Telegram, care reprezintă răspunsul lui Dragalin datat cu 13 aprilie 2025, în septembrie 2022, în perioada când cauza penală încă se afla la faza de urmărire penală, șefa Procuraturii ar fi fost abordată de ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, care ar fi „insistat” că „era foarte important” ca Tamara Chișca-Doneva să continue să fie suspendată din funcția de judecător la CSJ. Ministrul i-ar fi spus atunci șefei PA că „altfel există un risc major că vor fi emise decizii ilegale de CSJ, menționând că clasarea dosarului ar însemna reîntoarcerea acesteia”.
Cea de-a doua scrisoare ajunsă în spațiul public conține unele dintre acuzațiile făcute de Dragalin în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, difuzată la 14 aprilie. Într-o reacție ulterioară, ex-ministrul Litvinenco a declarat că respinge „categoric” acuzațiile fostei șefe a PA, potrivit căreia în septembrie 2022 i-ar fi spus lui Litvinenco, cât și altor doi angajați de rang înalt ai Centrului Național Anticorupție (CNA), că „le va porni dosare penale”, dacă aceștia ar fi continuat să „șantajeze judecători” cu „informații compromițătoare”.
Mariana Ursachi (Pitic) și Tamara Chișca-Doneva, alături de Ion Guzun, au făcut parte din completul de judecată care a anulat mai multe decizii ale Comisiei Pre-Vetting, în august 2023. Acum, aceștia riscă să fie sancționați disciplinar, deși Chișca-Doneva și Guzun au renunțat la funcție, pentru a nu trece evaluarea integrității.
Conform scrisorii, deși „avertizarea” ministrului Justiției ar fi reprezentat „prima situație complicată” pentru Dragalin de la preluarea mandatului, ex-șefa PA spune că „discuția cu Litvinenco nu a calificat-o ca amestec în urmărirea penală (infracțiune prevăzută la art. 303 Cod penal) pentru că nu a conținut o amenințare sau altă formă de presiune necesară pentru a fi calificată penal”, acesta fiind motivul din care a depus un denunț la Procuratura Generală.
Fragment din răspunsul Veronicăi Dragalin expediat ex-judecătoarei Tamara Chișca-Doneva:
„Țin minte acest moment pentru că a fost prima dată când m-am confruntat cu o situație complicată în funcția de procuror-șef. Pe de o parte, ca procuror, eram de acord cu echipa de urmărire penală că nu existau suficiente probe pentru a aduce o învinuire. Pe de altă parte, ministrul Justiției mă avertiza că repunerea în funcție a unui judecător CSJ ar prezenta un risc major pentru justiție. Fiind la începutul carierii mele din Moldova, am simțit necesitatea să mă consult cu cineva obiectiv fără conexiuni în Moldova. Am telefonat unul din mentorii mei din Statele Unite să discut îngrijorarea mea că decizia corectă și legală pe un caz concret ar putea avea consecințe negative pe alte cauze pe viitor. El a confirmat decizia mea de a adopta soluția legală pe caz și a spus o frază care m-a ghidat în toate situațiile care au urmat – „Circumstanțele sunt complicate dar decizia e mereu simplă: se respectă legea. Punct.”
Din perspectiva influenței necorespunzătoare, Legea integrității nr. 82/2017, în art. 17 alin. (3), prevede obligația de a respinge expres influența necorespunzătoare și desfășurarea în mod legal a activității pentru care a intervenit influența necorespunzătoare, ceea ce am respectat în acest caz. Legea obligă depunerea unui denunț scris doar „în cazul imposibilității de a respinge expres influența necorespunzătoare și al afectării activității sale profesionale drept urmare a acesteia” (art. 17 alin. (3) lit. c)). Regulamentul Procuraturii pe acest subiect prevedea sesizarea Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a cărui parte făcea Litvinenco în acel moment. Din aceste motive, nu am depus un denunț în scris în sensul influenței necorespunzătoare.
La scurt timp după aceste evenimente și altele, în luna septembrie 2022, am avut discuții aparte cu Sergiu Litvinenco (ministrul Justiției de atunci), Iulian Rusu (directorul CNA de atunci) și Eugen Rurac (șeful direcției urmărire penale CNA de atunci) despre faptul că nu voi admite nici un fel de influență asupra deciziilor Procuraturii Anticorupție și că dumnealor nu au dreptul legal de a interveni în deciziile procedurale a procurorilor anticorupție. Am documentat aceste ședințe și mesaje explicite în agenda mea.
Consider că drepturile Dvs. în cauza penală în conducerea Procuraturii Anticorupție au fost respectate. Dar în contextul celor expuse în scrisoarea Dvs., vă trimit acest răspuns la întrebările Dvs. directe”, i-a transmis Dragalin fostei judecătoare de la CSJ.
Litvinenco și Rusu nu au răspuns la apelurile ZdG pentru a comenta acuzațiile, iar Eugen Rurac a refuzat să ofere o reacție.
Fostul șef al CNA a scris pe rețelele de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.
Acum câteva zile, Veronica Dragalin a venit cu alte acuzații. Într-un email trimis judecătoarei Mariana Ursachi (Pitic), aceasta a relatat că ar fi primit mesaje pe Signal de la membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Ion Guzun pe care le-a interpretat „ca o încurajare a procuraturii de a iniția o cauză penală pe presupuse hotărâri ilegale emise de judecătorii Curții Supreme de Justiție referitor la deciziile din 1 august 2023″.
La fel, în acel email, Dragalin a scris că „pe parcursul anului 2024, am fost abordată de prim-ministrul Dorin Recean și de președinta Maia Sandu referitor la procedura vetting în privința procurorilor din PA, ambii solicitând lista procurorilor pe care îi consider integri și care, din punctul meu de vedere, ar trebui să promoveze vettingul”.
Pe 15 aprilie 2022, la cererea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, CSM a suspendat-o pe Tamara Chișca-Doneva din funcția de președintă interimară a CSJ, în legătură cu urmărirea penală într-un dosar pentru îmbogățire ilicită în care a fost vizată. Procuratura Anticorupție a scos-o pe judecătoare de sub urmărire penală, în dosarul pentru îmbogățire ilicită, în septembrie 2022.
În martie 2022, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au efectuat percheziții la biroul, domiciliul și automobilul fostei președinte interimare a CSJ, vizată în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite. CSM a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu.
Anterior, PA anunța că magistrata Tamara Chișca-Doneva era suspectată că, în perioada anilor 2014-2021, deținând funcția de judecătoare, inclusiv exercitând funcții administrative în cadrul instanțelor judecătorești, a obținut o mărire substanțială a patrimoniului său și a membrilor familiei sale, care nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcțiile deținute.
Tamara Chișca-Doneva a fost judecătoare la CSJ din 2003, anterior activând la CA Chișinău, Judecătoria Râșcani, Chișinău și Judecătoria Hâncești. Ea a făcut parte din completul de judecători care a dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.
În februarie 2020, prin hotărârea emisă de CtEDO, Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite prejudicii de 1.515.000 de euro și să returneze reclamanţilor părţile din clădiri care erau în proprietatea acestora imediat înainte de adoptarea hotărârii din 20 iulie 2005, împreună cu terenul aferent, libere de limitări ale dreptului de proprietate, în schimbul transferului simultan de către reclamanţi Guvernului a 36.55% din acţiunile „Gemeni” returnate reclamanţilor după anularea hotărârii favorabile acestora. În cazul omisiunii restituirii proprietăţii, suma ajunge la 2.120.000 de euro.
ZdG a scris în 2014 că judecătoarea Tamara Chișca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca, locuiau într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată de experți imobiliari la aproximativ 7 milioane de lei.
