Dosarul fostului șef al SIS, restituit procurorului pentru reluarea urmăririi penale
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis restituirea cauzei penale al fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, către Procuratura municipiului Chișinău, pentru reluarea urmăririi penale. Decizia a fost luată la 15 iunie 2026.
Dosarul ține de transferul extralegal, din septembrie 2018, a cinci profesori de la Liceul Orizont către Turcia. Pentru acest transfer, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea Convenției în cauza Ozdil și alții VS R. Moldova și a acordat fiecărui reclamant câte 25 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.
Acuzatorul de stat a depus la 22 aprilie 2026 un demers prin care a cerut amânarea examinării cauzei privind acuzația de abuz de serviciu adusă lui Vasile Botnari și restituirea dosarului pentru reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și pentru identificarea altor participanți la operațiune. Prin încheierea din 15 iunie 2026, instanța a admis în parte această cerere.
„Instanța a aplicat articolul 326 din Codul de procedură penală. Potrivit motivării, măsura vizează reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și identificarea coautorilor. Instanța a precizat că această soluție nu repune în discuție vinovăția deja stabilită a fostului director al SIS, rămasă definitivă. Procurorul ceruse restituirea dosarului împreună cu rechizitoriul”, explică Promo-Lex.
În cauza Ozdil și alții, devenită definitivă la 11 septembrie 2019, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea articolului 5 § 1 (dreptul la libertate și siguranță) și a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenție.
„Curtea a reținut că privarea de libertate a reclamanților, la 6 septembrie 2018, nu fusese nici legală, nici necesară. Operațiunea a fost organizată astfel încât cei cinci reclamanți să fie luați prin surprindere și să nu aibă posibilitatea de a se apăra. Predarea lor către autoritățile turce a ocolit garanțiile prevăzute de dreptul intern și internațional. Curtea a mai constatat că instanțele naționale refuzaseră să examineze acțiunile reclamanților împotriva deciziilor de respingere a cererilor de azil și de declarare a lor ca persoane indezirabile”, lămurește asociația.
Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe Vasile Botnari la 15 iulie 2020 pentru abuz de serviciu, cu o amendă de 88 000 de lei și interdicția de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. Procurorul nu a atacat această sentință. Soția unuia dintre reclamanți, Galina Tüfekçi, a contestat hotărârea și ordonanța din 16 ianuarie 2020 care îi retrăsese calitatea de parte vătămată.
Procuratura Generală a inițiat, în februarie 2022, ancheta privind implicarea altor oficiali de rang înalt în transferul reclamanților. Investigația este în desfășurare de mai bine de 4 ani. Potrivit informațiilor prezentate Comitetului de Miniștri, ancheta a identificat oficiali de rang înalt care au acționat în favoarea și împotriva procesului de transfer.
În 2025, Procuratura i-a recunoscut ca părți vătămate pe reclamanții Sedat Hasan Karacaoğlu, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi. În comunicarea adresată Comitetului de Miniștri la 26 ianuarie 2026, Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova au atras atenția asupra duratei investigației și asupra faptului că nu au fost dispuse puneri sub învinuire. Aceleași organizații au semnalat riscul împlinirii termenului de prescripție.
Potrivit articolului 46 din Convenție, statul are obligația de a executa hotărârea Curții Europene, sub supravegherea Comitetului de Miniștri. La reuniunea din martie 2026, Comitetul a adoptat o nouă decizie în acest dosar. Comitetul a invitat autoritățile să finalizeze procedurile penale împotriva fostului director al SIS fără întârzieri suplimentare și să informeze despre rezultat. A invitat, de asemenea, autoritățile să accelereze ancheta privind oficialii de rang înalt și să prezinte rezultatele concrete obținute. Comitetul a cerut adoptarea regulamentului subcomisiei parlamentare de control asupra SIS și continuarea demersurilor diplomatice pentru situația reclamantului Yasin Özdil, care rămâne deținut în Turcia. A invitat încă o dată autoritățile să transmită, de la cel mai înalt nivel politic, un mesaj clar privind inacceptabilitatea detențiilor arbitrare și a transferurilor extralegale. Termenul stabilit pentru prezentarea informațiilor actualizate este 12 septembrie 2026.
Asociația Promo-LEX, care reprezintă interesele familiei Tüfekçi în procesul penal, urmărește executarea hotărârii Curții Europene.
„Familia Tüfekçi cere de ani de zile ca cei vinovați de transferul extralegal să răspundă, iar reluarea urmăririi penale poate apropia acest obiectiv. (…) Solicităm autorităților statului să execute pe deplin și în termenul stabilit decizia Comitetului de Miniștri, cu respectarea independenței justiției”, a declarat Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX și reprezentant al părții vătămate în acest dosar.
În privința celorlalți patru reclamanți, autoritățile au confirmat că Riza Doğan, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi au primit statut de refugiat la 27 decembrie 2023, iar Sedat Hasan Karacaoğlu a obținut drept de ședere permanentă la 9 aprilie 2025. Aceștia traversează frontiera Republicii Moldova fără restricții. Pentru Yasin Özdil, situația rămâne nerezolvată. Potrivit autorităților, transferul executării pedepsei sale poate fi inițiat doar la cererea sa ori a rudelor sale și necesită acordul ambelor state. Tot potrivit autorităților, o formă de protecție nu poate fi acordată în absența sa, întrucât cererea de azil trebuie depusă pe teritoriul R. Moldova sau la frontieră. Promo-LEX și CRJM au cerut autorităților să identifice soluții care să permită întoarcerea sa și acordarea unei forme de protecție.
Ca măsură de prevenire a unor abuzuri similare, Parlamentul a adoptat în 2023 o nouă Lege privind Serviciul de Informații și Securitate și o Lege privind activitatea contrainformativă și informativă externă. Cadrul prevede un mecanism de control în patru paliere asupra activității SIS și introduce garanții împotriva arbitrarului, printre care un control judiciar ulterior al măsurilor și reguli speciale pentru măsurile care vizează avocați și jurnaliști. Regulamentul subcomisiei parlamentare de control asupra SIS este în continuare în curs de elaborare. Comitetul de Miniștri a invitat autoritățile să îl adopte și să informeze despre conținutul și aplicarea lui.
Promo-LEX și CRJM au mai semnalat că două documente din dosarul penal împotriva fostului director al SIS rămân clasificate. Autoritățile au răspuns că accesul la aceste materiale este posibil prin procedura de obținere a dreptului de acces la secretul de stat. Potrivit acestora, documentele privesc tactica și metodele de lucru ale SIS, iar instanțele naționale au acces la ele.
Cronologia dosarelor penale după expulzarea ileagă a profesorilor turci
La 6 septembrie 2018, şapte cetățeni turci au fost reținuți și duşi în Turcia de către SIS, asistat de Ministerul Afacerilor Interne. La 9 octombrie 2018, Procuratura Generală a fost sesizată cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale SIS în cadrul operațiunii de scoatere din țară a cetățenilor turci. Sesizarea a venit din partea mai multor entități, printre care Amnesty International Moldova, Avocatul Poporului și un grup de angajați ai Liceului Teoretic. Prin ordonanța din 5 noiembrie 2018, procurorul Procuraturii Generale Oleg Afanasii a refuzat pornirea urmăririi penale și a dispus clasarea procesului penal, deoarece faptele invocate nu întruneau elementele infracțiunii. Procurorul a constatat că acțiunile autorităților „au fost în corespundere cu legislația în vigoare” . La 2 august 2019, procurorul general interimar, Dumitru Robu a anulat ordonanţa din 5 noiembrie 2018, deoarece investigația efectuată de procurorul Oleg Afanasii nu a fost „eficientă”.
„La 15 aprilie 2019, la Procuratura UTA Găgăuzia a fost înregistrată plângerea Galinei Tufekci. Plângerea a fost depusă în numele lui Galina Tufekci şi al copiilor săi. Aceasta a menționat în plângere că, în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, în casa sa au intrat forțat persoane necunoscute care au prezentat legitimaţii SIS. Ei nu au prezentat niciun document care să le permită să intre în casă, i-au pus un pistol la tâmplă, au luat telefoanele sale și al soțului său, l-au luat cu forța pe soţul ei, Mehmet Tufekci, într-un microbuz de culoare albă și au plecat. După aceasta ea nu și-a mai văzut soțul”, mai notează CSJ.
La 3 mai 2019, adjunctul procurorului UTA Găgăuzia Natalia Bolgar a refuzat pornirea urmăririi penale. La 22 mai 2019, de către Vasile Stoinov, procurorul UTA Găgăuzia, a fost respinsă plângerea Galinei Tufekci depusă împotriva ordonanței din 03 mai 2019.
La 3 iulie 2019, Judecătoria Comrat, sediul Central, a admis plângerea Galinei Tufekci, a anulat ordonanțele din 3 și 22 mai 2019 și a obligat procurorul să înlăture încălcările constatate în hotărârea CtEDO și să efectueze o anchetă eficientă. Prin ordonanţa din 6 septembrie 2019, adjunctul Procurorului UTA Găgăuzia Natalia Bolgar a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 179 alin. (2) Cod penal (violare de domiciliu). La 24 septembrie 2019, procurorul Natalia Bolgar i-a acordat calitatea de parte vătămată Galinei Tufekci. La 27 septembrie 2019, adjunctul procurorului general, Eduard Bulat, a retras cauza penală de la Procuratura UTA Găgăuzia și a transmit-o la Procuratura municipiului Chişinău pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale.
În august 2019, Procuratura municipiului Chişinău a fost sesizată cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale colaboratorilor Biroului Migrație și Azil (BMA) și SIS în cadrul operațiunii de expulzare a șapte cetățeni turci. Sesizarea a fost făcută de Serviciul protecție internă și anticorupție (SPIA) al MAI. La 2 august 2019, procurorul Procuraturii municipiului Chişinău, Victor Plugaru, a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 328 alin. (1) Cod penal – excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Prin ordonanța procurorului Victor Plugaru, la 24 septembrie 2020, Galina Tufekci a fost recunoscută în calitate de parte vătămată şi audiată în această cauză. În această cauză penală au fost puși sub învinuire Olga Poalelungi (şefa Biroului de migrație și azil), Alexandru Baltaga (Director adjunct al SIS) și Alexandru Balan (Director adjunct al SIS) conform art. 328 Cod penal (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu).
La 3 octombrie 2019, Victor Plugaru a conexat cauza pornită în regiunea găgăuză cu cea din Chișinău. El a invocat faptul că presupusele fapte infracționale au fost comise în privința aceloraşi persoane de către angajații Biroului de migrație și azil, MAI și SIS.
Procurorul Procuraturii municipiului Chişinău, Victor Plugaru, a început în ianuarie 2020 urmărirea penală împotriva lui Vasile Botnari, învinuit de abuzul de putere. Prin ordonanța aceluiaşi procuror, din 15 ianuarie 2020, a fost dispusă conexarea cauzei la celelalte două.
La 15 ianuarie 2020, procurorul Victor Plugaru a dispus clasarea procesului penal pe marginea sesizării privind comiterea de către angajații SIS la 6 septembrie 2018 a acțiunilor de violare a domiciliului familiei Tufekci, precum și comiterea altor acțiuni ilegale în privința lui Mehmet Tufekci. Potrivit ordonanței, angajații SIS care au venit la domiciliul lui Galina Tufekci au declarat că ei nu au intrat în curte, iar Mehmet Tufekci benevol a venit la ei și împreună au plecat spre Chișinău. La 16 ianuarie 2020, același procuror a dispus încetarea participării Galinei Tufekci în calitate de parte vătămată, invocând ordonanţa din 15 ianuarie 2020 și faptul că Ministerul Finanțelor a plătit integral despăgubirea acordată de CtEDO Galina Tufekci susține că ordonanțele din 15 şi 16 ianuarie 2020 nu i-au fost aduse la cunoștință în termenul prevăzut de lege.
Tot la 15 ianuarie 2020, procurorul Victor Plugaru a emis o ordonanță prin care Vasile Botnari a fost pus sub învinuire.
La 21 ianuarie 2020, prin două ordonanțe distincte, procurorul Victor Plugaru a scos-o de sub urmărire penală pe Olga Poalelungi (deoarece actele emise de Biroul de Migrație și Azil nu erau ilegale, iar Biroul nu a fost implicat în scoaterea din țară a cetățenilor turci), Alexandru Baltaga și Alexandru Balan (deoarece acțiunea de scoatere a cetățenilor turci din țară era gestionată personal de Vasile Botnari), pe motiv că în acțiunile acestora lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal.
La 4 februarie 2020, cauza lui Botnari a fost transmisă în instanţă de judecată pentru examinare.
