Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Cum l-a înlăturat o mișcare…

Cum l-a înlăturat o mișcare studențească pe Vucic din Serbia

Sursa: Getty Images

Mișcarea lor este născută dintr-o tragedie care a început cu studenții care blocau străzi și s-a transformat în proteste aproape zilnice și o mișcare națională împotriva corupției și neglijenței guvernului. BBC explică cum, în puțin sub doi ani, studenții au reușit să distrugă 14 ani de dominație politică sub Aleksandar Vucic, care a văzut cum sprijinul pentru partidul său Progresist Sârb (SNS) a scăzut și, în cele din urmă, a eșuat în ceea ce a devenit un referendum privind viitorul Serbiei.

De la Belgrad la Novi Sad și Niš, atmosfera a fost euforică, susținătorii adunați în centrele orașelor sau în fața sediului Listei Studenților. Într-o postare pe rețelele de socializare, studenții au declarat „Serbia este liberă”.

Cel mai simbolic dintre toate a fost dispariția așa-numitei Ćaciland, o tabără de corturi pro-Vucic înființată acum 18 luni în Parcul Pionierilor din centrul Belgradului, în fața parlamentului sârb. Gardurile metalice au fost dărâmate în mijlocul strigătelor de „Vucic pleacă”.

Cum au schimbat studenții Serbia

Nu au lideri evidenți și nu au nicio bază politică, și totuși mișcarea „Lista Studenților – Studenții Câștigă” a atras alegători antiguvernamentali din întreaga societate sârbă.

Au prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri parlamentare, și totuși niciun student nu s-a numărat printre ei.

În timp ce se alătura studenților care mărșăluiau spre Belgrad săptămâna trecută, candidatul principal și cardiologul Ilija Srdanović a spus că istoria este rescrisă: „Energia este de neoprit”.

„Le oferim cetățenilor noștri valorile fundamentale ale societății civilizate, pe care acest regim anterior le-a luat cetățenilor noștri pentru ultima dată”, a declarat el pentru BBC.

Totul a început pe 1 noiembrie 2024, când copertina de beton s-a prăbușit în fața gării Novi Sad, în al doilea oraș ca mărime din Serbia, ucigând 16 persoane.

Tragedia a fost considerată emblematică pentru corupția răspândită. Criticii au legat renovarea fatal defectuoasă a gării de un președinte care se asociase strâns cu proiectul.

„Când s-a prăbușit coronamentul, a fost ultima picătură”, spune Helena Ivanov de la think tank-ul Henry Jackson Society.

A fost un moment emoționant care a declanșat o scânteie și o campanie națională de marșuri și evenimente, a spus ea, care au cucerit inimile și mințile sârbilor într-un mod în care niciun partid de opoziție nu a reușit să o facă.

De la proteste la o provocare directă la adresa lui Vučić

Ceea ce a început ca proteste studențești săptămânale care cereau dreptate în campusurile universitare și pe străzile orașelor a devenit curând o mișcare națională, adesea la nivel local, care a cuprins mult mai multe secțiuni ale societății sârbe, inclusiv fermieri, actori și judecători.

SNS-ul lui Vučić a fost evident zdruncinat, iar până în ianuarie 2025, prim-ministrul său demisionase „pentru a dezamorsa tensiunile”. În martie 2025, Belgradul a fost martor al celui mai mare protest antiguvernamental din istoria Serbiei și, pe măsură ce mișcarea studențească fără lider a crescut în forță, aceștia s-au organizat prin adunări sau plenare studențești.

Până când Vučić a anunțat alegeri anticipate luna trecută, erau pregătiți.

„Au reușit să transforme acel impuls emoțional într-o organizație adecvată și să-i facă pe oameni să învețe cum să protejeze corectitudinea la secțiile de votare”, a explicat Helena Ivanov.

„Mesajul a fost clar: statul de drept și nu guvernarea legii”, a declarat Gordana Delić, șefa programului Balcani de la Fondul Marshall German al SUA, care a spus că votul de duminică a fost, de fapt, un referendum.

Inițial, Vučić a încercat să-i laude pe protestatari ca fiind „bine intenționați”, dar înainte de alegeri i-a acuzat că încearcă să „doboare” Serbia. Chiar și după ce a recunoscut victoria duminică seara, el a făcut acuzația nefondată că aceștia aveau sprijinul unor „țări europene și al statului profund american” anonime.

Cine va conduce Serbia acum?

Un lucru este clar, nu vor fi studenții, deoarece nu candidau la alegeri. A fost o decizie calculată, deoarece electoratul probabil nu ar fi votat pentru o listă de candidați cu puțină experiență de viață.

Deși principalul lor candidat a fost Ilija Srdanović, profesor de cardiologie în Novi Sad, acesta nu este considerat un posibil prim-ministru. Puțini candidați ies în evidență ca potențiali lideri.

Conform unei proiecții finale realizate de grupurile de sondaje independente CeSID și Ipsos, 141 de persoane de pe listă au câștigat locuri în parlament. Printre acestea se numără fosta vedetă a baschetului Dejan Bodiroga (locul 24 pe listă), renumitul actor Tihomir Stanić (locul 8), cântărețul de operă Nikola Mikić (locul 46), fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić (locul 27), și un număr destul de mare de profesori.

Numele lui Šoškić a fost menționat în legătură cu funcția principală. El a vorbit despre reformele pe care le-ar face în economie și a fost criticat pe larg în mass-media pro-guvernamentală.

Care este programul lor?

Deputații aleși vor avea sarcina de a îndeplini ceea ce este, de fapt, un manifest. După cum au spus chiar studenții, aceștia căutau oameni care să poată intra în instituții „să-și facă treaba cu responsabilitate și să nu uite de ce sunt acolo”.

În cadrul unui program în 11 puncte, mișcarea studențească dorește:

  • Să eradice corupția prin formarea unei unități de poliție pentru a-i aresta pe cei responsabili;
  • Să epureze din rândul oficialilor din ministerul afacerilor interne pe oricine a încălcat regulile privind reprimarea protestatarilor sau pe oricine are legătură cu crima organizată;
  • Să reformeze scena media denaturată din Serbia și să elibereze postul public de radiodifuziune de controlul politic;
  • Să oprească recrutarea de loialiști ai partidului pentru a conduce întreprinderile publice;

Vučić și partidul SNS neagă corupția și încercarea de a influența mass-media.

Va mai fi o mișcare studențească, fără studenți?

Deși nu au fost aleși, studenții sunt cei care au făcut promisiunile poporului sârb și vor fi supuși presiunilor pentru a-și respecta manifestul.

Studenții spun că cetățenilor sârbi de rând i-au ales să reprezinte mișcarea lor „li s-a încredințat sarcina de a transfera în instituții o parte din lupta pe care am dus-o pe străzi în ultimul an”.

În discursul său de duminică seara, Vučić le-a spus susținătorilor partidului că studenții au distrus doi ani de viață în Serbia și că vor fi învinși „mai repede decât cred”.